Contemporanul » Modele » Afinitate şi depăşire (Nicolae Breban în dialog cu Friedrich Nietzsche)

Afinitate şi depăşire (Nicolae Breban în dialog cu Friedrich Nietzsche)

Nicolae Breban • 80

Prezenţă organică în materia romanescă brebaniană, gândirea nietzscheană suportă aici un multiplu proces de personalizare, deoarece Nicolae Breban nu numai că selectează şi traduce câteva zeci de aforisme nietzscheene, ci le şi comentează erudit într-⁠un perimetru cultural amplu, cu referinţe precise şi deseori surprinzătoare, extinzându-⁠le mai apoi sensul în teze îndrăzneţe, radicale.

Nicolae-Breban-si-Marin-Preda-foto

Nicolae Breban si Marin Preda

„Instinctul în cultură. După felul cum sunt accentuate aceste două substantive abstracte putem deduce nu numai profilul spiritual al unei epoci dar, nu rareori, şi panta ascendentă sau descendentă a mişcării culturii”. Cu această axiomă marcat nietzscheană îşi începe Nicolae Breban rafinatul exerciţiu hermeneutic consacrat culturii europene din Fr. Nietzsche. Maxime comentate (Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2004), carte în care reflecţiile gânditorului german filtrează o viziune culturală superioară, o identitate culturală nonconformistă, articulată de instinctul „depăşirii” şi de artisticitate. Altfel spus, o personalitate dezvoltată nietzschean, graţie afinităţii structurale cu gânditorul de la Röcken.

Prezenţă organică în materia romanescă brebaniană, gândirea nietzscheană suportă aici un multiplu proces de personalizare, deoarece Nicolae Breban nu numai că selectează şi traduce câteva zeci de aforisme nietzscheene, ci le şi comentează erudit într-⁠un perimetru cultural amplu, cu referinţe precise şi deseori surprinzătoare, extinzându-⁠le mai apoi sensul în teze îndrăzneţe, radicale (construite mai cu seamă în siajul afinităţilor dintre reflecţiile nietzscheene şi personajele create de Dostoievski), ce confirmă profilul de „dinamită”, asumat de Nietzsche în Ecce homo şi inspirat de personalitatea accentuată a romancierului român.

sorin-iliesiu-foto-2Sorin Ilieşiu: Nicolae Breban este un mare Domn, un Suflet mare, o Pasăre rară care „zboară în bătaia săgeţii”. Ca romancier cred că e de talia lui Rebreanu, ca Român pare a fi de statura lui Iorga. Mare păcat pentru România că nu are doar 20, doar 30, doar 40, doar 50 de ani.

Coincidenţa şi depăşirea sunt reafirmate de fiecare secvenţă nietzscheană comentată. Astfel, criza valorilor, constatată de către filosoful german în veacul său şi amplificată în cel următor, îi furnizează lui Nicolae Breban pivotul necesar pentru configurarea unei viziuni critice asupra evoluţiei civilizaţiei în postmodernitate. Critica nietzscheană a suprainstanţelor bo­varice (religie, morală, ştiinţă, adevăr), adică a instanţelor ce-⁠şi exercită puterea ca dominaţie in­vadând fiinţa umană cu imagini, se prelungeşte la Nicolae Breban într-⁠o ne­încredere lipsită de concesii faţă de orice ideologie, faţă de orice ficţiune ce oferă iluzia stabilităţii fiinţei. Pe o logică paralelă, elogiul individualităţii şi aristocratismul funciar, impecabil translat în cadrele unui estetism dionisiac, impregnează obsesiv ficţiunile brebaniene şi profilul public al omului de cultură Nicolae Breban, în vreme ce preeminenţa artisticităţii în ra­port cu ştiinţa, raţionalismul sau politica, capacitatea ei de a acţiona dincolo de bine şi de rău infuzează un program cultural şi existenţial afirmat constant de către scriitorul român.

nicolae-breban--dr-popescu-bogdan-cretu-foto

Bogdan Creţu, D.R. Popescu, Nicolae Breban şi Vasile Spiridon

Suprema conjuncţie dintre Friedrich Nietzsche şi Nicolae Breban rămâne arta, formă a „voinţei de putere” în termenii filosofului german, conceptualizată neoromantic de scriitorul român într-⁠o ecuaţie complexă, în care intră instinctul creator, „singurătatea teribilă”, spiritul constructiv, o disciplină ancorată etic şi, dincolo de orice altceva, orgoliul, „ca o virtute care te ajută să-⁠ţi asumi sarcini mari” şi care „poate sta la baza unor creaţii ample, de înaltă valoare”. Altfel spus, un hybris deloc străin lui Friedrich Nietzsche, deloc străin lui Nicolae Breban…

,,Toate marile puteri spirituale exercită, pe lângă acţiunea lor eliberatoare, şi una opresivă”, constata Nietzsche în Omenesc, preaomenesc, conştient de puterea ce acompaniază un asemenea hybris al instanţelor culturale. Urmarea axiomei nietzscheene preluate ma­siv în postmodernism, şi care postulează incidenţa generală a interpretărilor în detrimentul faptelor, este că orice interpretare reprezintă un act de înstăpânire şi de subjugare. De aici, silogistic, rezultă că totul este demers de promovare ca putere, inclusiv discursul nietzschean, in­clusiv discursul brebanian… o putere creatoare, a cărei vitalitate se va perpetua peste vremuri.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Constantina Raveca Buleu

Constantina Raveca Buleu s-a nascut la 16 martie 1979 la Bistrita. A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea limba si literatura româna – limba si literatura germana (2002), apoi masteratul Istoria imaginilor – istoria ideilor din cadrul [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now