Cultura religiei Trebuie să precizez că scopul studiului meu este unul relativ modest: identificarea şi, ulterior, desfolierea semantică a conceptului de „mistică”, aşa cum transpare acesta din blagianul Curs de filosofie a religiei, ţinut la Sibiu, în anul universitar 1940-1941. Având în vedere plurivalenţa de sensuri aproximative pe care le-a comportat termenul în diacronia sa (iar lucrurile sunt încă mai ...
citește »Articole cu eticheta Kierkegaard
Iulian Boldea: E.M. Cioran – fiziologia ideii
Atracţie şi respingere a propriiilor origini, acesta e modelul arhetipal care generează potenţialităţile semantice ale textelor lui Cioran, în care paradoxul, ironia cu reflexe cinice şi gravitatea existenţială se împletesc. O categorie destul de bine bine reprezentată în istoria filosofiei e cea a filosofilor esopici sau resentimentari. Filosofia esopică e „filozofia celor care au filosofat din resentiment, a bolnavilor şi ...
citește »Opera ca unitate muzicală
Spre deosebire, însă, de Faust, care s-a bucurat de redări scrise în cursul Evului Mediu, Don Juan nu a avut acest trecut. Explicaţia dată de Kierkegaard este că, în vreme ce Faust putea fi reprezentat ca individ concret, Don Juan rămânea undeva între individ şi idee. Kierkegaard consacră, deja în prima sa scriere, Entweder – Oder. Ein Lebensfragment herausgegeben von ...
citește »Identitatea la Kierkgaard
Monografiile mai noi consacrate lui Kierkegaard nu numai că sunt exhaustive, ca izvoare, dar explică mai bine tematizările din opera sa prin contextul intelectual agitat şi foarte stimulativ din Copenhaga, aflat în umbra apogeului romantismului german. Chiar dacă Kierkegaard nu a menţionat-o vreodată, frecventarea casei Heiberg a fost crucială pentru formarea direcţiei sale de gândire. Filosofiile epocii moderne, de la ...
citește »