Ioan‑Aurel Pop, al doilea mandat de preşedinte al Academiei Române

Acad. Ioan‑Aurel Pop a fost ales, în data de 5 aprilie 2022, pentru un nou mandat de preşedinte al Academiei Române, cu durata de 4 ani. Alegerile au avut loc, prin vot secret, în cadrul Adunării Generale întrunite în Aula Academiei Române.
Adunarea Generală a Academiei Române, alcătuită din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare, şi‑a exprimat opţiunea cu o majoritate de 142 din 157 voturi exprimate.
Membru corespondent al Academiei Române din anul 2001, în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, şi membru titular din anul 2010, profesorul Ioan‑Aurel Pop a deţinut primul mandat de preşedinte al celui mai înalt for de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării în perioada 2018‑2022, în urma alegerilor desfăşurate pe data de 5 aprilie 2018.
Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan‑Aurel Pop, este doctor în istorie şi profesor al Universităţii „Babeş‑Bolyai“ din Cluj‑Napoca, specialist în istorie medievală şi în evoluţia instituţiilor medievale, paleografie latină şi istoria Transilvaniei. A fost profesor asociat la Universitatea din Pittsburgh (1991‑1992) şi profesor invitat la INALCO Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) şi Universitatea Ca’Foscari din Veneţia (2003‑2008). În perioada 1993‑2018 a deţinut funcţia de director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, iar între anii 2012‑2020 a fost rector al Universităţii „Babeş‑Bolyai“ din Cluj‑Napoca. În anul 1999 a fost ales membru corespondent al Academiei Europene de Ştiinţe, Litere şi Arte din Paris, iar în anul 2013 a devenit membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Artă din Salzburg.
La 1/13 aprilie 1866, după Unirea Principatelor Române, se înfiinţa la Bucureşti una dintre primele instituţii fundamentale pentru consolidarea statului român modern, Societatea Literară Română, reorganizată un an mai târziu în Societatea Academică Română şi transformată în anul 1879 în Academia Română. Conform statutului, alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după data de 4 aprilie când este celebrată Ziua Academiei Române.

Basarab Nicolescu la 80 de ani

Biblioteca Academiei Române a găzduit sesiunea internaţională omagială dedicată prof. univ. dr. Basarab Nicolescu, membru de onoare al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Manifestarea s‑a desfăşurat în format hibrid în Amfiteatrul „Ion Heliade-Rădulescu“.
Prima zi a sesiunii s‑a constituit într‑o Laudatio şi a fost deschisă printr‑un cuvânt al acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, de discursul omagial rostit de prof.univ.dr. Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, şi de alocuţiunea acad. Mircea Dumitru, preşedintele Secţiei de filosofie din Academia Română. În cadrul primei zile, moderată de dr. Magda Stavinschi, a fost prezentat filmul „Basarab Nicolescu – omul cosmodern“, realizat de Anca Filoteanu, şi a fost lansat volumul omagial cu acelaşi titlu. Personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti şi străine au susţinut alocuţiuni ce au evocat personalitatea prof. Basarab Nicolescu. Cea de‑a doua zi, intitulată In honorem, a cuprins 13 lucrări ştiinţifice circumscrise domeniului pluri‑, inter‑ şi transdisciplinarităţii, în care au fost abordate teme precum educaţia, limbajul, etica, conştiinţa, spiritualitatea, transistoria.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat de Academia Română, Institutul de Studii Transdisciplinare în Ştiinţă, Spiritualitate, Societate – IT4S, Centrul Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare – CIRET, Academia de Studii Transdisciplinare – ATLAS din Texas, SUA, şi de comitetul de organizare al celui de‑al treilea Congres mondial de transdisciplinaritate din Mexic.
Profesorul Basarab Nicolescu, personalitate de primă mărime a ştiinţei contemporane, este cunoscut la nivel internaţional pentru contribuţiile sale remarcabile în fizica particulelor elementare, cu deosebire pentru formularea, în 1973, în colaborare cu fizicianul polonez Leszek Łukaszuk, a unei noi teorii în cadrul interacţiunilor tari la energii înalte şi a introducerii conceptului numit Odderon. Considerat revoluţionar în acel moment şi stârnind polemici de natură ştiinţifică, conceptul teoretic Odderon a fost confirmat experimental la începutul anului 2018 de cercetătorii de la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară – CERN, iar această particulă s‑a dovedit a avea consecinţe experimentale spectaculoase. Membru de onoare al Academiei Române din anul 2001, în cadrul Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, una din rarele gândiri enciclopedice ale vremurilor noastre, Basarab Nicolescu şi‑a dedicat decenii întregi transdisciplinarităţii, fiind fondatorul Centrului Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare – CIRET şi un susţinător al reconcilierii transdisciplinare între ştiinţele exacte şi ştiinţele umaniste. În 2021 a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Biroul de comunicare al Academiei Române