Boris Marian: Iosif Brodski ar fi împlinit 77 de ani

A lăsat o operă vastă, volume de poeme mai puţin accesibile cititorului comod, neinstruit, influenţele pe care le-⁠a asimilat magistral se pot regăsi în literatură rusă şi străină

Născut la 24 mai 1940, la Leningrad (actual St. Petersburg) într-⁠o familie cu antecesori – rabini (Schorr), după o viaţă de numai 55 de ani, Iosif Brodski a devenit unul dintre cei mai apreciaţi poeţi de limba rusă şi engleză. În 1972, persecutat, deportat temporar pentru „parazitism social”, a decis să emigreze în SUA, cu ajutorul unor confraţi precum W. H. Auden, Robert Frost, personalităţi în literatura americană şi spre bucuria funcţionarilor lui Brejnev, care nu aveau curajul să-⁠l lichideze. A predat la univerisităţile Yale, Columbia, Cambridge, Michigan. În 1987 a fost distins cu Premiul Nobel, iar în 1991 i s-⁠a acordat titlul de poet laureat al SUA. În URSS a trăit în condiţii sărăcăcioase, apartament comunal (cu mai multe familii) şi s-⁠a întreţinut cu traduceri din engleză, ca şi mama sa. Întreaga familie a suferit cu sănătatea în urma blocadei oraşului, în timpul războiului. Fiind o fire independentă, un intelectual rafinat, era revoltat de cultul omniprezent al lui Lenin şi Stalin. A lucrat în diverse locuri, inclusiv la morga unei închisori, la un spital etc. A învăţat poloneza spre a-⁠l citi pe Czeslaw Milosz şi engleza pentru poezia lui John Done. Era pasionat de mitologie, istoria religiei, filosofie, ceea ce i-⁠a creat o bază pentru eseistica de mai târziu. A început să scrie poezie şi eseuri la vârsta de 15 ani, publicând la un jurnal ilegal – Sintaksis. A devenit cunoscut cu poemul „Cimitirul evreiesc de lângă Leningrad”. A călătorit în zone depărtate ale URSS, în Siberia, a cunoscut diverşi poeţi, unii ignoraţi sau deportaţi de regim, iar în 1960 s-⁠a întâlnit cu Anna Ahmatova care l-⁠a apreciat şi îndrăgit ca pe un continuator al liricii ruse de calitate. Muza inspiratoare a fost poeta Marina Basmanova. Din 1963 devine ţinta persecuţiei politice. Ajunge şi la Arhanghelsk, centrul economic cel mai nordic, soarta sa devine cunoscută în Vest, în SUA. Este susţinut în URSS de Evgheni Evtushenko., D. Shostakovich, în Franţa de Sartre. Soţia şi fiul său sunt obligaţi să se separe de poetul „rebel”. Samizdatul, mişcarea ilegală de difuzare a literaturii interzise îl face tot mai cunoscut. În 1971 i se propune să plece în Israel, iar în 1972 pleacă definitiv din URSS. După o scurtă oprire la Viena, se decide pentru SUA. Se converteşte la protestantism şi este înmormântat în 1996 la Veneţia, în Italia. Fiul său, Andrei se întâlneşte cu Iosif Brodski la New York, iar după moartea poetului revine cu familia la Sankt Petersburg. A contribuit la cunoaşterea creaţiei tatălui său în Rusia, iar la St. Petersburg a fost montată o placă memorială cu profilul său, pe clădirea unde a locuit poetul.

A lăsat o operă vastă, volume de poeme mai puţin accesibile cititorului comod, neinstruit, influenţele pe care le-⁠a asimilat magistral se pot regăsi în literatură rusă şi străină, un loc important îl ocupă şi Osip Mandelştam, o victimă a stalinismului, apoi eseuri, două piese de teatru, opera sa a inspirat două filme, creaţii muzicale. A fost şi rămâne o legendă a literaturii mondiale.