Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2018

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2018

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2018

Editorial
Nicolae Breban ● Episodul numit Mioara / 3
Nu puţini, neştiind cum să primească sau ce să facă cu un asemenea dar al destinului, îl resping, îl uită cu insistenţă sau îl calomniază. Eu, în ce mă priveşte, l-am purtat în spate, în desaga grea uneori a trecutului meu, acolo, unde el, ca o piatră înfierbântată, parcă scoasă abia din jar, ardea încă şi mă rănea.

Istorie şi critică literară
Bogdan Creţu ● Incursiuni în memorialistica românească / 4
Cu amestecul lor de pledoarie culturală şi anecdotică, memoriile acestea încep să funcţioneze ca instrumente de legitimare a puterii culturale, de legitimare a unei direcţii care oricum fixase pentru ani buni canonul.

Poziţia Academiei Române faţă de proiectul ministerului educaţiei naţionale: Strategia naţională de educaţie parentală / 5
Academia Română consideră că proiectul de Strategie de educaţie parentală este inoportun şi inadecvat pentru învăţământul şi educaţia românilor, meniţi să-şi conserve specificul naţional în cadru european.

Polemice
Mircea Platon ● Metamorfozele scriitorului / 5

Modele
Marian Victor Buciu ● Eul creator / 6
Eul rămâne un supus al sinelui creator. De reţinut faptul că aici este notată povara „unei Creaţii cu adevărat mitice”. Şi vocaţia, şi aspiraţia, sunt poveri. Creaţia mitică demitizează ea însăşi şcoala comună, colectivă.

Eseu
Ştefan Borbély ● Literatura română ca „world literature” (II) / 7
Pentru a-şi ilustra modelul adezionist, Casanova dă exemplul unei tipologii literare aparte, al asimilaţioniştilor voluntari, cum sunt, de pildă, V.S. Naipaul (prin voinţa de a fi, în scris, „mai englez decât englezii”), H. Michaux sau… Cioran!

Cărţi
Constantina Raveca Buleu ● Repere culturale transilvane / 8
Imun la idealizări şi istorii excesiv-canonice, Mircea Muthu remarcă, de pildă, rezistenţa transilvană de după 1918 faţă de centralismul incipient al Bucureştiului, accentuează importanţa fondării Universităţii Româneşti din Cluj, abordează critic evoluţia şi implicaţiile cultural-politice ale unor concepte precum localismul creator.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Ancora pentru eternitate / 9
Câteodată, ţi se ia ceva anume – mai exact, tu crezi că ţi se ia! –, ca să descoperi, inclusiv prin darul suferinţei, alte resurse ale forţei de a dărui din trezoreria aşezată în altarul dintre coaste. Locul gol lăsat iniţial de acel ceva ascundea, în realitate, o fântână ameţitor de adâncă.
Forţa cu care laudă Cerul – în faţă sunt aduşi cei care, vorba psalmistului, vestesc cu putere multă – o face să se adune în sine însăşi şi să-şi promită, mai exact, să jure că se va smulge „valului de disperare”, de care e cuprinsă în iarna anului 1941. Era o obişnuită „anxietate inefabilă”.

Noutăţi editoriale ■ Editura Ideea Europeană, după 15 ani
Aura Christi şi Sorin Lavric la Festivalul Internaţional de Carte „Axis Libri” / 10

Pagini de istorie
Ioan-Aurel Pop ● Romanitatea românilor la Centenar: domnie, politică şi cultură / 11
Cultura ţinea în Evul Mediu de Biserică şi se referea la spiritualitate şi la instituţiile care se ocupau de spiritualitate. Biserica patrona şi dirija cultura cultă, scrisă, formată din imagini şi simboluri. În general, nimic nu putea fi gândit în Evul Mediu în afara Bisericii şi a credinţei.

Filosofie
Vasile Muscă ● Constantin Noica – şcoala în care nu se învaţă nimic / 12
„Visez la o şcoală în care să nu se predea la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-o margine de cetate, iar oameni tineri, câţiva oameni tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi dau lecţii.”

(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Actualitatea meritocraţiei / 13
Volumul dedicat Marii Uniri pare o ilustrare a conceptului lui Iorga de istorie totală sau de ceea ce numim azi filosofie a civilizaţiei/ instituţiilor. Se înşală cei care cred că este un volum de eseuri politice.

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Consecinţe ale filosofiei lui Popper / 14
O apărare a libertăţilor şi drepturilor care nu examinează evoluţia societăţii şi nu este ea însăşi reflexivă riscă să devină dogmatică şi nu mai serveşte scopul.

Continuare pe pagina următoare:

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest