Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2018

Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2018

contemporanul-sigla-buna-300x69

.

Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2018

 

■ Eveniment ♦ Academia Română
Papa Francisc – membru de onoare al Academiei Române/ 2

■ Editorial
Nicolae Breban ● Trecerea prin infern/ 3
Ar trebui, ca atâţia alţii, indivizi respectabili pe care îi cunosc sau i-am citit, să-mi admir adolescenţa şi împreună cu atâţia cântăreţi ai lumii să împing şi să depozitez acolo aşa-zisul noroc ce ni se cuvine

■ Cronica ideilor      
Bogdan Creţu ● Despre „libertatea” noastră/ 4
Eu cred că au existat unii oameni, nu mulţi, dar au existat, mult mai liberi înainte de 1990 decât ne permitem sau ne interesează pe noi să fim acum. Dau câteva exemple dintre scriitori, pentru că pe ei îi cunosc cel mai bine, pentru că unii dintre aceştia îmi sunt prieteni, pe alţii îi admir: Paul Goma, Nicolae Breban, Dumitru Ţepeneag, Virgil Tănase, Dorin Tudoran. Pe lângă ei, majoritatea covârşitoare a intelectualilor de azi sunt, chiar dacă nu mai au de înfruntat nici un risc serios, decât, cel mult, mici inconveniente sociale, perfect adaptaţi sau adaptabili.

■ Modele
Mircea Platon ● Grigore Popa şi omul administrativ/ 5
Ucenic al lui Lucian Blaga şi D.D. Roşca – filosof care-i aprecia „hrănitoarea proză speculativă” –, considerat de teologul Grigorie T. Marcu „nu numai un poet de purităţi stelare, un gânditor de mari făgăduinţi şi un publicist de inepuizabile posibilităţi, ci şi un intelectual ortodox de convingeri clare şi ferme”, Grigore Popa a practicat o filosofie a contrapunctului liric la gravele teme ale ontologiei. Filosofia unui om convins că „tot ce e mare şi etern se creează cântând”

■ Eseu
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Marile teme/ 6
Nicolae Breban pare în această cultură de mimoze un primitiv. Şi el este un primitiv. Vorbeşte tare, scrie tare! Clocoteşte, spumegă, dă pe din afară. Nu încetează să se mire! La peste 80 de ani, Breban este uimit de viaţă! Într-o ţară unde sictirul se poartă pe buze ca rujul, unde dacă nu eşti scârbit pari complet idiot, unde copiii învaţă să înjure de viaţă de la grădiniţă, Breban pare o arătare din alte poveşti, din alte vremuri, din alte tărâmuri.

■ Lecturi
Victor Teişanu ● Romanul ca document/ 8
O lume fără busolă şi saturată de false repere capătă, în haina epică aleasă de autor, dimensiuni apocaliptice.

■ Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Surâsul belşugului/ 9
Probabil, la naştere, unora dintre poeţi li se dăruieşte un suflet atât de frumos, încât pe tot parcursul existenţei ei rămân cu totul vrăjiţi, învinşi de el. Odată cu acel suflet frumos, în trezoreria acestuia e aşezată forţa de a-l grădinări cum se cuvine.

■ Marginalii
Boris Marian ● Demnitatea umană  nu poate fi ucisă/ 10
O lucrare monumentală despre oameni-giganţi la suflet, fizic mai mici decât noi.

O carte-eveniment în dezbatere:
Mircea Platon. Elitele şi conştiinţa naţională
Editura Contemporanul, 2017
Maria-Ana Tupan ● Elitele între narcisism şi implicare/ 11
Publicarea unei cărţi despre pericolul alienării de propriul destin al unui popor în condiţiile triumfului globalizării politice reprezintă una din cele mai inspirate iniţiative ale editorilor celei mai vechi şi prestigioase publicaţii de dezbatere ideologică privind edificarea României moderne

■ Polemice
Theodor Codreanu ● Eminescu n-a fost singur/ 12
Se detaliază aici voinţa seculară a cuceritorilor de a deforma şi de a extermina o naţiune „zombificând-o”, strategie asiatică de mancurtizare sub spoiala unei false civilizaţii. Şi mai rezultă un adevăr fundamental: că limba unui popor atinge plenitudinea numai în libertate.

■ Modele
Ionel Necula ● Înapoi – la Maiorescu!/ 14
Ceea ce surprinde la Maiorescu este azimutul înalt, la nivelul zbaterilor europene, din care privea realitatea şi viaţa spirituală din România, nivelul înalt pe care voia să-l imprime creaţiei literare din ţara noastră. A introdus în cultura românească exigenţe noi, criterii omologate în Occident.

■ Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Cioran, aşa cum a fost/ 15
Cartea în discuţie exprima „pasiunea şi regretele unei iubiri disperate”, trăită apocaliptic; iar rândul final din manuscris („Nu cred să nu cred în România”) asupra căruia atrage atenţia I. Dur, tăiat de Cioran, vorbeşte de la sine, dubla negaţie consfinţind „o tautologie productivă”.

■ Modele
Marian Victor Buciu ● Livius Ciocârlie: despre poetic şi critic/ 16

■ Lecturi
Constantin Coroiu ● Omul universal faţă cu „istoria frauduloasă”/ 17
Când se împlinea o jumătate de secol de la moarte, G. Călinescu era pus de nişte tejghetari de la un cotidian în rândul „apostolilor lui Stalin”. Adică alături de hidosul Iosif Kişinevschi, poreclit şi „cocoşatul de la Notre Dame”, de Ana Pauker, de Chivu Stoica, de Valter Roman, de alţi mulţi cominternişti şi agenţi NKVD, gropari ai culturii naţionale şi ai spiritului românesc.

■ File din istoria Academiei Române
Dan Berindei ● Pentru unitatea naţională/ 18
Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte devenite nemuritoare, s-au afirmat idei scânteietoare, au fost prezenţi şi mulţi învăţaţi şi chiar diriguitori ai lumii. Academia Română este, într-un fel, o nestemată preţioasă, un punct de reper, de constanţă şi stabilitate.
Dan Berindei, Istoria Academiei Române (1866–2016)

■ Eseu filosofic
Alexandru Surdu ● Semnificaţia pentadică a morţii în Balada Mioriţa/ 19
Un fel de coincidentia oppositorum între real şi imaginar, între cosmic şi teluric, pe care cântăreţul popular o face cu repetarea aceloraşi versuri şi finalul acela apoteotico-funebru: „Şi stele făclii”, adică stele ale Cerului nemuritor şi făclii ale morţii.

■ Academia Română azi
Bogdan C. Simionescu ● Cercetarea în Academia Română/ 20
Instituţia abia înfiinţată a fost de la început o societate naţională, enciclopedică şi activă, reprezentantă a culturii nu numai pe teritoriul a ceea ce era pe atunci România, ci şi pe teritoriile aflate sub dominaţie străină.

■ Academia Română azi ■ Eveniment
Academicianul Victor Voicu – membru corespondent al Academiei Naţionale Franceze de Medicină/ 21
Academicianul Victor Voicu a fost ales membru-corespondent din străinătate al Academiei Naţionale Franceze de Medicină, una dintre cele mai prestigioase academii din lume. Ceremonia de decernare a distincţiei a avut loc la Paris, în cadrul unei festivităţi impresionante.

■ România regală în Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Elena Dulgheru ● România regală şi Schimbarea la faţă a României/ 22
Pelerinajul românilor din zilele acestea la Peleş, la Palatul Regal, la Curtea de Argeş, ridică un catarg de speranţă într-un destin istoric mai demn, de o demnitate după modelul celui care acum este primit în braţele Domnului.

Luiza Barcan ● Făt-Frumos s-a întors în rai. Cu tot cu ţară/ 23
Titlul sub care am reunit aceste câteva gânduri mi-a venit în seara asta de prohod, când am văzut printre mulţimea de coroane, lumânări, fotografii şi icoane de pe gardul Palatului Regal desenul unui copil: un avion deasupra căruia era scris de mână: „Majestate, zbori în Rai!”.

Europa azi  ♦ Clubul Ideea Europeană
Vasile Bănescu în dialog cu Sorin Lavric ● O distrugere a etosului european?/ 24
Creştinismul e asaltat în Europa, familia e asaltată în Europa. Valorile tari ale discursului public, care ar trebui să includă noţiunea de Dumnezeu, religie, creştinism, sunt puse sub semnul întrebării. Motivele nu sunt întotdeauna limpezi pentru oricine.
Dacă te încumeţi să spui că tu te defineşti prin apartenenţă la biserică, familie şi etnie, că fără ele ai pluti într-un aer imponderabil de „cetăţean universal“, vei fi stigmatizat pe loc. De aici limbajul propagandei actuale prin care aceste entităţi organice sunt înfierate. Numai că se ştie de mult: cine face uz de categoriile de gândire ale adversarului îi recunoaşte în plan interior victoria, şi atunci noi rămânem cu noţiunile noastre: familie, biserică, tradiţie.

■ Eseu filosofic
Andrei Marga ● Normopatia şi viaţa falsă/ 28
Concluzia renumitului psiholog, pe cazul celei mai evoluate societăţi din Europa zilelor noastre – cea germană, nu poate să nu pună pe gânduri. În Germania – scrie el – normopatia atinge, după 2014, „faza critică”, în care se ajunge la un punct de răscruce. „Pieţele financiare nu mai sunt stăpânite, Euro slăbeşte, Europa se dezmembrează crescând…

■ Evenimente ♦ România nobilă şi regală
Bienala de Carte Bibliofilă şi de Carte-Obiect/ 29

■ Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Naşterea filosofiei greceşti ca trecere de la mythos la logos/ 30
„Toţi aceşti bărbaţi – spune Nietzsche, referindu-se la pre-platonicieni, de la Tales la Socrate – par ciopliţi pe de-a-ntregul dintr-un acelaşi bloc de piatră. Gândirea şi caracterul lor sunt legate laolaltă de o strictă necesitate”. Solidaritatea con-genială pare a fi trăsătura lor principală – „uriaşii se cheamă între ei pe deasupra întinderilor intermediare pustii ale timpului, fără să se lase tulburaţi de piticii obraznici şi zgomotoşi care se târâie pe sub ei, îşi continuă sublimul dialog spiritual”.

■ Polemice
Magda Ursache ● Judecăţi şi prejudecăţi/ 31
Concluzia îi aparţine lui Marin Mincu: „Important este să nu se abandoneze fondul identitar ce întemeiază patrimoniul nostru cultural prin care participăm (chiar dacă nu ni se recunoaşte acest lucru de către ceilalţi) la afirmarea universalităţii”.

■ Lecturi
Liviu Chiscop ● Procesul comunismului literar/ 32
Izbutind performanţa interdisciplinară de a cerceta literaturile trecutului nu doar din perspectiva istoricului şi criticului literar, ci şi din cea a sociologului şi politologului, Adrian Dinu Rachieru întreprinde, în paginile acestor Polemici de tranziţie, un veritabil proces al comunismului literar din a doua parte a veacului trecut.

■ Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 33

■ Teatru
Ana Calciu ● Teatrul creştin-ortodox – un mijloc de zidire sufletească/ 34
Actorul care nu-şi cunoaşte rostul pe scenă se transformă în propriul lui idol. Sutele de ore de repetiţii şi spectacole îl epuizează, în loc să-l hrănească. Această profesie nu a fost lăsată pe pământ pentru a demonstra, ca actori, ce aptitudini remarcabile avem. Talentul este un mijloc prin care putem dărui, învăţa, educa, ajuta şi sensibiliza oamenii.

Ion M. Tomuş ● Woyzeck, un spectacol Împotriva uitării/ 35
Tradiţia puternică a secţiei germane de la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu reclamă un astfel de spectacol în repertoriu, iar viziunea scenică a lui Alexa Visarion conectează publicul sibian (şi nu numai) la un clasicism care nu este la îndemâna oricui.

■ Film
Dana Duma ● Un an cinematografic de tranziţie/36
Cele două filme semnalează apariţia unei noi generaţii de regizori care duc mai departe câteva dintre achiziţiile Noului cinema românesc, dar propun şi formule narative şi expresive diferite.

Călin Căliman ● Două despărţiri către sfârşitul anului trecut/ 37
Drumurile noastre de viaţă s-au întâlnit permanent, încă de pe vremea când terminam, cam deodată, facultăţile noastre, apoi la premierele filmelor sale, adesea alături de cineaştii amatori din toate judeţele ţării.

Bref ■ România nobilă şi regală
Cea mai frumoasă bibliotecă din lume se află în România
Ziua Culturii Naţionale
Frumoasa Românie
În anul Centenarului Marii Uniri/ 38
Biblioteca Universităţii „Gheorghe Asachi” din Iaşi (UTI) este pe locul 1 în preferinţele utilizatorilor, chiar dacă printre nominalizate se numără capodopere de pretutindeni precum: Biblioteca Colegiului Trinity din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro, Biblioteca Mănăstirii Admont, Biblioteca Naţională din Praga, Biblioteca Naţională a Franţei sau Biblioteca Congresului Statelor Unite de la Washington.

■ Eveniment
Premiile Academiei Române/ 39
Aula Academiei Române a găzduit vineri, 15 decembrie 2017, ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pentru anul 2015. Evenimentul a avut loc în prezenţa Biroului Prezidiului şi a membrilor Academiei Române, reuniţi în Adunare Generală.
Premiile, dintre care unele s-au acordat ex aequo, recompensează performanţa culturală şi ştiinţifică românească a anului 2015, concretizată în opere individuale sau realizate în colaborare. Academia Română acordă un număr de 79 de premii, purtând, fiecare, numele unei personalităţi ilustre din domeniul creaţiei literare, artistice şi ştiinţifice naţionale, repartizate pe multiple domenii de activitate: literatură, lingvistică, teatru şi cinematografie, muzică şi arte plastice, istorie, filosofie şi psihologie, matematică, fizică, chimie, geografie şi geonomie, agricultură, medicină sau ştiinţa şi tehnologia informaţiei.

Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Vă dorim lectură plăcută!

 

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

Ediția Digitală Contemporanul

 Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com


Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul 

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

2

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now