Actualități - Comunicate

România – între suferinţă şi bucuria Maicii Domnului

Vineri, 1 decembrie 2023, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la Bucureşti printr‑un amplu eveniment cultural, care a cuprins cuvântări, precum şi momente artistice şi literare. Evenimentul, intitulat „România – între suferinţă şi bucuria Maicii Domnului”, a fost organizat de Asociaţia Tineri pentru Educaţie şi Cultură, în parteneriat cu Centrul de excelenţă în istoria culturii şi a civilizaţiei româneşti – Criterion, precum şi cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, care a şi fost gazda acestei întâlniri. Evenimentul a fost onorat de prezenţa poetei Aura Christi, redactor‑şef al revistei Contemporanul. Ideea Europeană, a antropologului Gheorghiţă Geană, precum şi a eseistului şi criticului literar Christian Crăciun.

Argumentul acestui eveniment a fost, potrivit anunţului organizatorilor, „recunoştinţa pentru existenţa şi unitatea naţiunii române, întemeiate pe cele două continuităţi esenţiale – credinţa şi cultura –, precum şi pentru jertfele şi suferinţele care le‑au făcut posibile”. În acest sens, finalitatea evenimentului a fost de a ilustra faptul că tumultuoasa istorie a românilor, atât de plină de încercări şi clipe de suferinţă, dar şi de momente de înălţare şi de lumină, s‑a aflat în permanenţă, prin grija şi mila lui Dumnezeu şi a Maicii Sale, sub oblăduirea unor oameni care au asigurat continuitatea noastră spirituală, culturală, politică şi, prin aceasta, însăşi existenţa fiinţei poporului român. Astfel, s‑a urmărit a se aduce un omagiu tuturor acelora care, peste timp, au devenit chipuri ale acestei fiinţe, de a căror lumină avem nevoie astăzi atât de mult şi de care ne putem apropia numai cu luciditate, bucurie şi speranţă.

Cadrul evenimentului cultural a fost dat de expoziţia de icoane, în stil vechi bizantin, a pictorilor Mihaela Fordea şi Adrian Mihai Munteanu, fiica cea mare şi, respectiv, nepotul marelui zugrav bisericesc Vasile Pascu (1910‑1978). Imaginea vie a acestuia din urmă a fost conturată prin lectura unor pasaje semnificative din opera sa, Jurnalul vieţii mele. A fost pusă în lumină în acest mod soarta sa de mărturisitor al temniţelor comuniste, precum şi dimensiunea sa de om profund rugător. Expoziţia Mihaelei Fordea şi a lui Adrian Mihai Munteanu, care a cuprins o selecţie de 31 de lucrări din opera acestora, a impresionat prin profunzimea şi delicateţea chipurilor Maicii Domnului şi al Pruncului.

Evenimentul a fost deschis de un moment artistic susţinut de copii din Suceava, Vrancea şi Bucureşti, participanţi ai atelierelor de istorie, literatură şi creaţie organizate de Asociaţia Tineri pentru Educaţie şi Cultură. Aceştia au interpretat fragmente din Cântarea României de Alecu Russo, operă fundamentală pentru generaţia paşoptistă, profund angajată în construcţia statului român modern şi ale cărei idealuri au fost purtate peste timp de jertfele generaţiilor care i‑au urmat. Acest moment artistic a fost destinat ilustrării durerii profunde resimţite de conştiinţele acelei perioade faţă de starea în care se afla poporul român: dominat de puteri străine, slăbit din interior de numeroase conflicte şi fiind departe de calea modernizării. Cu toate acestea, întreaga operă vibrează de speranţa şi credinţa într‑un viitor mai bun, care se poate obţine prin luptă sinceră.

Un al doilea moment artistic a fost susţinut de tinerii din cadrul Centrului de excelenţă în istoria culturii şi a civilizaţiei româneşti – Criterion. Aceştia au interpretat opere poetice care au valorificat experienţa participării românilor la Primul Război Mondial, chintesenţă şi apogeu al jertfelor şi suferinţelor de veacuri ale poporului român. Rolul operelor alese a fost acela de a sublinia capacitatea de jertfă a neamului românesc, dar şi smerenia cu care aceasta s‑a afirmat în istorie, ca o veşnică surprindere a măsurii – greu de anihilat – a continutăţii poporului, dincolo de orice vitregii.

În cadrul cuvântărilor ţinute, eseistul şi criticul literar Christian Crăciun, vorbind despre semnificaţia Zilei Naţionale, precum şi a patriotismului, a făcut o distincţie importantă: „Sărbătorim Unirea, dar nu sărbătorim, din păcate, unitatea. Până la unitate mai avem. Dezbinările sunt încă multe şi tot ceea ce faceţi voi în această clipă este un pas, o contribuţie, o cărămidă pusă la această unitate. Raportul dintre unire si unitate rămâne de făcut astăzi când nu mai este de bonton să vorbeşti despre această unitate”. Antropologul Gheorghiţă Geană a vorbit, printre altele, de importanţa cultivării copiilor, ca aspect fundamental pentru evoluţia noastră: „Oamenii nu sunt desăvârşiţi, însă trebuie să ne străduim să modelăm sufletele copiilor pentru că ce semeni acum, la această vârstă fragedă, acea sămânţă va rodi. Dacă semeni răul, se va întâmpla răul, va creşte un pom strâmb. Dacă semeni binele, va creşte un pom frumos. În peregrinările mele prin ţară, am cules tot felul de vorbe înţelepte şi vreau să vă spun una dintre ele acum: un ţăran din Banat îmi spunea la un moment dat: «ţineţi minte ce vă spun eu: sunt oameni care îţi fac dintr‑un bulgăre de ţărână un bulgăre de aur şi alţii care îţi fac dintr‑un bulgăre de aur un bulgăre de ţărână»”.

Poeta Aura Christi a recitat psalmi şi a transmis un mesaj profund de încurajare în dragostea autentică, exprimată faţă de România: „Bucuraţi‑vă şi Sus să avem inimile! Ziua României este zi de zi. Zi de zi, făcându‑ne fiecare dintre noi datoria, o sărbătorim. Cum să ne iubim Patria? Exact cum ne iubim şi ne cinstim părinţii. Când auzim pe cineva vorbind despre riscul sau riscurile cărora te expui spunând Te iubesc, România!, să fim conştienţi că, în realitate, nu ne expunem deloc atunci când spunem că ne iubim ţara. E ca şi cum am spune, atunci, că ne iubim părinţii, sfinţii! Papa Ioan Paul al II‑lea spunea că iubirea de patrie se încadrează în porunca a cincea, Cinsteşte‑ţi părinţii!”.

În finalul evenimentului, a avut loc un moment‑surpriză: a fost făcută prima prezentare publică a Calendarului culturii române, proiect editorial aflat sub egida Centrului de excelenţă în istoria culturii şi a civilizaţiei româneşti – Criterion şi care a fost realizat de un colectiv de studenţi şi elevi, sub coordonarea dr. Mihai Gheorghiu. Prezentarea a fost realizată de către tinerii care au dat viaţă acestui proiect cultural.

Calendarul cuprinde, pentru fiecare zi a anului, descrierea unui eveniment semnificativ pentru cultura română, precum o personalitate, un curent de gândire, o grupare literară sau artistică etc., din toate domeniile gândirii şi ale creaţiei. În realizarea calendarului, au fost utilizate numeroase surse de specialitate: studii, monografii, dicţionare, enciclopedii. Ceea ce s‑a urmărit a fost alegerea informaţiilor celor mai relevante, astfel încât descrierile realizate, deşi succinte, să prezinte ideile esenţiale.

O expunere pe larg a necesităţii apariţiei unei astfel de forme de conştientizare a adevăratei dimensiuni şi importanţe a culturii române, în condiţiile actuale de reducere semnificativă a interesului şi a unei înţelegeri adecvate a culturii noastre, este redată, sub titlul Arhechipuri, pe pagina web www.cexculturacriterion.ro, în secţiunea „Calendarul culturii române”: Calendarul culturii române este o invitaţie adresată minţilor şi inimilor semenilor noştri de a se apropia, odată cu fiecare zi a noului an, de chipul nostru cel adevărat şi profund: chipul celor care au înscris în eternitate existenţa românească. Înţelegând cultura ca expresia celei mai înalte vieţi, a posibilităţilor de creaţie autentică, calendarul de faţă este o cale spre recuperarea viului culturii române, prin înnodarea şi reînnodarea legăturilor cu acele momente ale devenirii noastre culturale – epoci, evenimente, oameni – ale căror reverberaţii se răsfrâng în existenţa noastră din prezent.

Trăim într‑o epocă în care informaţia a devenit accesibilă aproape tuturor, la un nivel care nici nu era gândit în urmă cu doar câteva zeci de ani. Totuşi, asupra trecutului nostru pluteşte vagul, lipsa de orientare. Atunci când nu lipseşte aproape cu desăvârşire, cunoaşterea acestui trecut este învăluită de confuzia provocată de pasiunile şi interpretările prezentului, care sunt ele însele de neînţeles în lipsa unei imagini clare a trecutului. O astfel de imagine îşi propune să redea acest calendar, prin selectarea, cu deosebită grijă şi conştiinciozitate şi prin raportarea la surse cu rigoare academică şi prestigiu, a acelor fapte esenţiale care sunt prin ele însele capabile să dea seama de perspectiva de ansamblu a parcursului nostru de până acum.

Din dorinţa surprinderii ansamblului, ne‑am raportat, în selecţia evenimentelor celor mai relevante, la toate domeniile gândirii şi ale creaţiei care ar putea fi aşezate sub cupola înţelesului lărgit al culturii: literatură, filosofie, arte plastice, sculptură, muzică, istorie, geografie, drept, economie, ştiinţe exacte. Întrucât nu se doreşte ca acest calendar să fie o lucrare de specialitate în vreunul din domeniile amintite, selecţia evenimentelor, precum şi a conţinutului aferent acestora, a fost subsumată intenţiei de a oferi descrieri concentrate, reduse la esenţa evenimentului descris: importanţa pe care acesta o are pentru noi astăzi.

În definitiv, cum există o continuitate în dezvoltarea culturală şi istorică, suntem condiţionaţi de tot ceea ce a existat înaintea noastră. De aceea, orice parcurs viitor depinde de cunoaşterea acelor chipuri trecute care ne fac să fim ceea ce suntem.

■ Student, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti

Nicolae Săcrieru

Total 0 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button