Alegeri la Academia Română. Membri titulari şi corespondenţi
Adunarea Generală a Academiei Române a decis, prin vot secret, alegerea unui număr de 4 membri titulari şi 3 membri corespondenţi, după cum urmează:
Membri titulari: Gheorghe Chivu, Secţia de filologie şi literatură; Mircea Aurelian Martin, Secţia de filologie şi literatură; Ioan Cuculescu, Secţia de ştiinţe matematice; Ileana Mânduţeanu, Secţia de ştiinţe biologice.
Membru corespondenţi: Liviu Ornea, Secţia de ştiinţe matematice; Maria Cazacu, Secţia de ştiinţe chimice; Vasile I. Pârvulescu, Secţia de ştiinţe chimice.
„De la Euclid la Einstein: 2000 de ani de geometrie”
Academia Română a găzduit conferinţa „De la Euclid la Einstein: 2000 de ani de geometrie”, susţinută de prof. univ. Liviu Ornea, cadru didactic al Universităţii din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei, în cadrul seriei de conferinţe cu public „Ora de ştiinţă”, iniţiată şi coordonată de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române. În cadrul conferinţei, matematicianul Liviu Ornea a arătat în ce măsură reuşeşte matematica şi, în special geometria ca ştiinţă, să descrie universul fizic, aşa cum îl percepem. Prezentând epopeea naşterii geometriei neeuclidiene, de la Euclid la Riemann, trecând prin studiile lui Gauss, Bolyai şi Lobacevski, profesorul Ornea a explicat modul în care este folosită geometria riemanniană în teoria relativităţii lui Einstein şi cum a evoluat conceptul de măsurare. Dedicată unor momente esenţiale din istoria geometriei, conferinţa a pornit de la întrebarea: „Dacă există mai multe geometrii, care dintre ele este cea adevărată?”. Expunerea a fost urmată de o dezbatere, pe baza întrebărilor din partea publicului.
Liviu Ornea (n. 1960) este matematician, profesor al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de matematică şi informatică, şi cercetător la Institutul de matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române. A publicat peste 80 de articole de geometrie diferenţială, două monografii de specialitate şi două cursuri universitare. A conferenţiat şi a participat la proiecte de cercetare în numeroase institute şi universităţi din lume. Începând cu anul 2005, prin rubrica „Bifurcaţii” din revista Observator cultural, devine o prezenţă constantă în spaţiul public, iar o parte dintre eseurile publicate în paginile revistei sunt reunite în volumele Varietăţi conexe şi Bifurcaţii. Pe lângă cercetările în domeniul matematic, profesorul Ornea realizează cronici teatrale şi traduce scrieri de literatură, istorie, dar şi filosofia şi istoria matematicii din limbile franceză (Léon Polyakov, Jean‑Claude Grumberg, Gilles Zenou, Cédric Villani) şi italiană (Alberto Moravia, Antonio Tabucchi, Helena Janeczek, Paolo Zellini, Piergiorgio Oddifreddi, Giorgio Parisi). În 2020 a debutat în proză cu volumul Viitorul anterior, iar în anul 2022 a publicat primul roman, Viaţa ca o glumă proastă.
Ciclul de conferinţe „Ora de ştiinţă” este iniţiat la Academia Română cu scopul promovării ştiinţei la nivel naţional.
Coordonate şi moderate de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, conferinţele propun întâlnirea specialiştilor din diverse domenii cu publicul larg şi crearea unei platforme de discuţii între cercetători, profesori, studenţi, jurnalişti şi toţi pasionaţii de cunoaştere. Conferinţele sunt structurate în două părţi, prima fiind destinată expunerii, iar cea de‑a doua constituindu‑se într‑o sesiune de întrebări şi răspunsuri.
Expoziţia „Presa românească. Între tradiţie şi inovaţie”
Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia „Presa românească. Între tradiţie şi inovaţie”, organizată de Serviciul de catalogare periodice şi de Serviciul de manuscrise‑carte rară. Evenimentul a avut loc în sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei 125. Vernisajul a fost onorat de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Au luat cuvântul acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei şi director general al Bibliotecii Academiei Române.
Expoziţia „Presa românească. Între tradiţie şi inovaţie” se înscrie în seria evenimentelor anuale dedicate prezentării valorosului tezaur de periodice al Bibliotecii Academiei Române – deţinătoarea celei mai bogate şi mai cuprinzătoare colecţii de presă românească tipărită în ţară sau în străinătate. Până în prezent, colecţia de periodice a Bibliotecii Academiei Române numără peste 58.800 de titluri, reprezentând peste 8,5 milioane de exemplare.
Expoziţia aduce în faţa publicului piese care ilustrează istoria presei noastre de la începuturile sale până în perioada modernă, unele dintre acestea unicat. Alături de celebrele Curierul românesc şi Albina românească, ce marchează prima jumătate a secolului al XIX‑lea, va fi expusă o copie fotografică după Courier de Moldavie, primul periodic din Moldova, apărut la Iaşi în 1790. Un loc special este acordat „presei din Sărindar”, reprezentată de ziarele Adevărul, cel mai longeviv ziar românesc (primul număr apărut la Bucureşti în 15 august 1888), şi Dimineaţa (1900). Expoziţia evidenţiază, pe spaţii ample, procesul de modernizare a presei româneşti de la sfârşitul secolului al XIX‑lea şi efervescenţa jurnalistică din perioada interbelică: „Perioada interbelică a fost cea mai înfloritoare a presei noastre: în 1927 existau 709 ziare şi 544 de reviste. Tot la acea vreme Universul avea un tiraj de 200.000 de exemplare, Dimineaţa de 100.000, Adevărul de 50.000, Curentul de 40.000, iar Dreptatea de 15.000”, se precizează în catalogul expoziţiei.
Periplul prin istoria presei româneşti a fost însoţit de trei secţiuni speciale, cărora le‑a fost alocat un spaţiu distinct în expoziţie: istoria tiparului românesc, începuturile formării colecţiilor de publicaţii statistice şi de bugete în România, şi, cu deosebire, colecţia Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938 şi ecourile din presa vremii, care evidenţiază astfel împlinirea unui secol de la elaborarea Constituţiei din 1923.
Parteneriat de acordare a două „Burse ALFA pentru excelenţă în cercetare”
Academia Română şi Fundaţia Alfa pentru Sănătate şi Educaţie au semnat parteneriatul de constituire a Proiectului „Bursele ALFA pentru excelenţă în cercetare”. Acordul a fost semnat de acad. Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, şi avocat Mihai Măcelaru, reprezentant al Consiliului Director al Fundaţiei Alfa. Evenimentul a avut loc la Clubul Academicienilor din Calea Victoriei 125.
Proiectul „Bursele ALFA pentru excelenţă în cercetare” prevede acordarea a două burse în domeniul ştiinţelor istorice şi arheologie şi în domeniul ştiinţelor medicale, în valoare de 5000 de euro fiecare, pentru 12 luni de cercetare. Cele două burse poartă numele a doi reputaţi membri ai Academiei Române: bursa „Academician Şerban Papacostea”, pentru istorie, şi bursa „Academician Nicolae Cajal”, pentru medicină.
Bursele vor fi acordate prin competiţie de dosare, în urma deciziei luate de comisiile de profil formate la iniţiativa preşedinţilor secţiilor de specialitate ale Academiei Române. Grupul ţintă eligibil în cadrul proiectului include cetăţeni români, cu domiciliul în România sau care vor lucra în România în perioada acordării bursei. Candidaţii trebuie să fie deţinători de doctorat în domeniile ştiinţe istorice şi arheologie şi ştiinţe medicale şi să activeze în
instituţii de cercetare sau în universităţi din România. Vârsta maximă admisă este de 55 de ani.
„Bursele ALFA pentru excelenţă în cercetare” vizează stimularea creşterii relevanţei naţionale şi internaţionale a cercetării în domeniul ştiinţelor istorice şi al ştiinţelor medicale din România, precum şi sporirea prestigiului public al activităţii de cercetare. Atât Academia Română, cât şi Fundaţia Alfa pentru Sănătate şi Educaţie doresc să încurajeze etica cercetării şi corectitudinea profesională şi să dezvolte capacitatea oamenilor de ştiinţă de a genera reţele profesionale şi de a forma centre de excelenţă.
Parteneriatul de acordare a burselor de excelenţă în cercetare pune în evidenţă dorinţa celor două organizaţii de a crea mecanisme de colaborare între mediul academic şi cel nonprofit.
Biroul de comunicare al Academiei Române
