La circa două mii de kilometri distanţă de România, în Ţara Sfântă se scrie, se vorbeşte şi se simte româneşte inclusiv în comunitatea românească, care numără circa 500.000 de români evrei. Cultura şi civilizaţia românească sunt promovate în marile oraşe israelite, evenimentele organizate în parteneriat cu instituţii locale şi cu cele din România având succes şi fiind tratate – cu foarte rare excepţii – cu deschidere, bucurie, admiraţie şi solidaritate.
Ştirea pe care o publicăm în cele ce urmează e un argument în favoarea revirimentului culturii române din Israel.
În eleganta sală „Ran Baron” a Conservatorului de Muzică Tel Aviv, a avut loc evenimentul intitulat „Purim şi miracolul literaturii române în Israel”, organizat de Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română. Publicul iubitor de cultură şi civilizaţie românească s‑a bucurat de un program literar inedit, alături de momente muzicale inedite susţinute de Haim Rotter şi de elevi ai Conservatorului care au susţinut un câte recital care a ridicat sala în picioare.
În deschidere, doamna Monica Magaon a transmis un mesaj călduros din partea Ambasadei României şi a Excelenţei Sale dl. ambasador Radu Ioanid.
Din partea ICR Tel Aviv a luat cuvântul doamna Cleopatra Lorintiu, directoarea instituţiei, care a spus că se află „în legătură cu comunităţi din întreaga lumea şi vă spun sincer că o comunitate de scriitori de limbă română atât de numeroasă şi de activă nu mai există, sunteţi unici”. De asemenea, Domnia Sa a ţinut să‑şi ceară scuze oficial faţă de scriitori în mod special că, de peste trei ani şi jumătate, ASILR nu a mai fost acceptat copartener al ICR Tel Aviv, iar Domnia Sa nu a putut rezolva această situaţie. Emoţionaţi, scriitorii i‑au răspuns că, oricine ar fi la conducere, pentru noi
ICR rămâne Casa noastră de Limba Română şi Instituţia cea mai apropiată de sufletul nostru.
În continuare, Dragoş Nelersa, moderator al evenimentului, a făcut o scurtă prezentare a revistei Izvoare, publicaţie anuală a asociaţiei care cuprinde cele mai importante materiale ale scriitorilor israelieni de limbă română din anul precedent. „Suntem mândri de revista Izvoare, în primul rând, pentru calitatea conţinutului. Anul acesta scriitorii noştri s‑au întrecut pe ei înşişi. Fiecare text este o plăcere, un deliciu intelectual şi, chiar dacă am citit o dată toate materialele, când răsfoiesc revista, tot mă opresc la câte un autor pentru a mă bucura de textul lui. Este şi o revistă generoasă, scriitorii noştri nu au fost îngrădiţi anul acesta la un număr de pagini şi vom găsi în interiorul ei peste 60 de semnături. La acest număr am fost susţinuţi de Departamentul Românilor de Pretutindeni, căruia îi mulţumim pe această cale că a oferit un suport generos asociaţiei şi culturii române în Israel”, a adăugat Dragoş Nelersa.
Unul dintre cele mai aşteptate momente ale serii a fost dialogul despre limba română din Israel dintre Jean Askenasy şi Lucian Zeev Hershcovici. Cei doi au făcut o trecere în revistă a evoluţiei literaturii române în Ţara Sfântă. A fost un moment foarte apreciat de public care i‑a răsplătit pe cei doi savanţi cu ropote de aplauze.
A fost prezentată cartea Deliei Jacob, Pe drumuri de sticlă, un debut literar care ne face să credem că Delia Jacob mai are încă multe de spus în literatura română. În prezentarea cărţii făcută de Ioana Toff, aceasta a spus: „Cartea se bazează pe fapte reale şi are două personaje principale: Tatiana, fiică de Şef la Securitate, trimis din Moscova în anii 1947 să ajute la construirea comunismului în România, şi Luciana, fiica cea mai tânără a unui preot ortodox. Unde credeţi că se desfăşoară acţiunea? În Cluj, în inima Ardealului, într‑o perioadă tulbure şi controversată a României, dintre anii 1960 şi 1976. Cartea este structurată în două părţi, un fel de oglindă a sufletelor celor două personaje principale, iar firul narativ surprinde şi stârneşte toate sentimentele cititorului conform zicalei care spune că viaţa bate filmul”.
În prelegerea ei, Delia Iacob, autoarea volumului, a spus: „Din copilărie am simţit nevoia să îmi aştern pe hârtie gândurile şi sentimentele, dar nu am avut puterea şi curajul să finalizez, adică să public, fiind absorbită de cariera de muzician pe care am decis să o aleg. Totuşi, cu trecerea anilor, acest drum nu m‑a mulţumit în întregime, iar pasiunea cea reală, de a da mai departe în scris ceea ce simt şi văd, de a mă face auzită şi înţeleasă la o scară mai largă, a învins frica şi incertitudinea. Acesta este de fapt debutul meu”.
Desfăşurat sub egida „Anul Cărţii în Limba Română”, evenimentul a fost prezentat şi în România prin intermediul lui Dragoş Ciocârlan, jurnalist la Radio România Actualităţi.
■ Jurnalist, editor
Dragoș Nelersa
