Contemporanul » Actualități - Comunicate » Cuvinte şi imagini cu şnur alb‑roşu românesc

Cuvinte şi imagini cu şnur alb‑roşu românesc

Tradiţia Mărţişorului a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii UNESCO în anul 2017, cu titlul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie“, într‑un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord…

Mărţişorul a fost sărbătorit în reţeaua reprezentanţelor Institutului Cultural Român din străinătate prin organizarea mai multor evenimente online. Echipele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia au organizat astfel, în mediul online, tradiţia Mărţişorului ateliere pentru copii, prelegeri susţinute de specialişti etnologi, sociologi, antropologi, un spectacol video şi o prezentare a unei colecţii de mărţişoare realizate din porţelan şi ceramică. De asemenea, au difuzat filme documentare, au prezentat o serie de „cărţi poştale digitale” semnate de personalităţi ale culturii române ‑ cuvinte care să aducă speranţă, energie primăvăratică, renaştere şi bucurie.

Un atelier de creaţie realizat cu participarea unui grup de copii din cadrul comunităţii româneşti din Belgia a fost propunerea ICR Bruxelles de Ziua Mărţişorului. Workshopul, în parteneriat cu secţia Lingvistică română de la Şcoala Europeană nr. 4 Bruxelles, a urmărit păstrarea vie a tradiţiei româneşti/balcanice a Mărţişorului prin realizare a acestor obiecte‑simbol. • Acad. Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, a susţinut o prezentare video cu tema „Mărţişor – tradiţie şi simbol“, distribuită pe paginile de Facebook ale reprezentanţelor ICR Istanbul (cu traducere în limba turcă) şi ICR Praga. • Mărţişorul a fost celebrat anul acesta, în format online, de către ICR Lisabona şi Ambasada României în Republica Portugheză, printr‑un material video în care s‑au prezentat obiceiuri şi datini româneşti de 1 martie, semnificaţia Mărţişorului, precum şi imagini cu tradiţionalul program de ateliere de creaţie, derulat de ambasadă şi ICR Lisabona în anii anteriori, împreună cu profesorii şi elevii cursu­lui de limbă cultură şi civilizaţie românească din Portugalia. Materialul video s‑a încheiat cu o expoziţie virtuală care a cuprins unele dintre cele mai reuşite mărţişoare realizate în anii trecuţi de micii participanţi. • Un film în limba engleză despre tradiţia Mărţişorului, realizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum şi filmul „Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România”, produs de UNESCO, au fost prezentate publicului britanic de reprezentanţa ICR Londra, pe pagina de Facebook, la 1 martie. • Povestea Mărţişorului – un simbol important al dragostei, purităţii şi înnoirii, inclus în patrimoniul UNESCO – şi a sărbătorilor asociate venirii primăverii în România şi Statele Unite au fost prezentate publicului american, la 1 martie, într‑un nou episod al seriei „Geografiile tradiţiei”, recent lansată pe pagina de Facebook a reprezentanţei ICR New York. „Geografiile tradiţiei” este un proiect de promovare a culturii tradiţionale româneşti, care pune în valoare sărbătorile naţionale, în oglindă cu sărbătorile tradiţionale americane, şi este desfăşurat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi muzeele de etnografie din Cluj, Sibiu şi Timişoara. Episodul dedicat Mărţişorului a fost realizat de sociologul Ciprian Voicilă (text), videograful Dragoş Popa (filmare şi montaj), fiind prezentat de Geanina Simion. • Creatorul de benzi desenate Mircea Arapu a realizat special pentru ICR Paris portrete ale cunoscutelor sale personaje – Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur – care aduc mesajul Mărţişorului purtând şnurul roşu‑alb. Desenatorul român a readus la viaţă celebrul personaj de bandă desenată Pif pentru ziarul francez L’Humanité. Proiectul ICR Paris vine în contextul în care revista Pif reapare în Franţa din luna ianuarie a acestui an, fiind salutată de presa franceză. • „Cuvinte alese şi oferite în dar de personalităţi ale culturii române”, eveniment online marca Accademia di Romania in Roma, a constat în realizarea şi publicarea unei colecţii de 30 de „cărţi poştale digitale” semnate de personalităţi ale culturii române. În perioada 1‑8 martie, cele 30 de personalităţi au oferit publicului, în loc de obiecte cu şnur alb şi roşu, cuvinte care să aducă speranţă, energie primăvăratică şi bucurie. Printre cei care au acceptat invitaţia Accademia di Romania se numără: Ana Blandiana (poetă), Ştefan Cazacu (violoncelist), Mircea Cărtărescu (scriitor), Dana Ciocârlie (pianistă), Chris Simion‑Mercurian (scriitoare, regizor de teatru), Comunitatea La Blouse Roumaine, Ruxandra Donose (mezzosoprană), Marta Petreu (poetă), Alexandru Rădvan (artist plastic), Matei Vişniec (poet şi dramaturg). Albumul #cuvântdemărţişor a devenit un jurnal virtual, publicat pe pagina de Facebook a reprezentanţei ICR şi pe site. • Un documentar subtitrat în limba suedeză, despre tradiţiile legate de mărţişor din România, a fost difuzat de ICR Stockhom, la 1 martie, pe canalele de comunicare. Cercetătorul etnograf Doina Işfănoni şi meşterul popular Luminiţa Voica au vorbit despre tradiţiile de mărţişor, iar materialul video a ilustrat confecţionarea mărţişoarelor, precum şi prezentarea obiceiurilor cu care românii întâmpină primăvara. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Suediei şi cu Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”. • Ediţia din 1 martie a „Cafenelei Româneşti”, derulată de ICR Tel Aviv pe canalele de comunicare, a fost dedicată Mărţişorului. Formatul evenimentului „Cafenea de Mărţişor – celebrarea primăverii în tradiţia românească şi în cea iudaică“, desfăşurat în limba română, cu traducere simultană în ebraică, a fost o clasă virtuală, pe platforma Zoom, proiect distribuit şi pe Facebook. Alături de specialişti ai Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, a vorbit despre semnificaţia Mărţişorului şi obiceiurile româneşti specifice schimbării anotimpurilor Gilbert Şaim, custode al Templului Coral din Bucureşti, a cărui intervenţie a avut în vedere posibilele obiceiuri corespondente din simbolistica iudaică. • Un material narativ despre simbolistica Mărţişorului a fost publicat, începând cu 1 martie, pe canalele de comunicare ale ICR Varşovia. Pornind de la un text mai amplu, semnat de etnologul Irina Nicolau şi pus la dispoziţie de Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, reprezentanţa ICR din Polonia a creat o poveste în limba polonă, în baza căreia Szymon Góralczyk, un excelent animator al culturii din Varşovia, a pregătit „Povestea Mărţişorului” – disponibilă pe canalul YouTube al ICR Varşovia. Este vorba despre un material video în care Szymon reînvie pentru publicul polonez întâmplări şi personaje dintr‑un început de an legendar, care debuta, conform tradiţiei, la 1 martie. Totodată, pe pagina de Facebook au fost prezentate fotografii ale unei colecţii de mărţişoare realizate de designerul Ileana Horoba Danci. Originalitatea şi fineţea produselor lucrate în ceramică sau porţelan, cu forme şi culori legate de tradiţiile de primăvară, au fost surprinse de fotograful Alina Bondrea.

■ Jurnalist, Director Comunicare ICR

Miruna Olteanu

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Olteanu Miruna

Miruna Olteanu este de profesie jurnalist și, în prezent, ocupă funcția de director al Direcției Comunicare și Promovare din cadrul Institutului Cultural Român. A absolvit Liceul Teoretic ”Grigore C. Moisil” din Onești, este licențiată în Jurnalism (Facultatea de Jurnalism și [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest