În peregrinările mele prin Occident am întâlnit, în general, două categorii de emigranţi români. Pentru cei din prima categorie, România „se termină” la scara avionului sau pe peronul gării de unde îşi iau „zborul”: nu mai vor să privească îndărăt, îşi reprimă amintirile, nostalgiile, pentru ei România e o bornă „moartă”, de unde începe un alt drum. Dimpotrivă, pentru cei ...

citește »