În arhitectura romanului există şi un nivel bine conturat al intervenţiilor naratoarei referitoare la timp şi vremuri, la inevitabila prăbuşire a casei strămoşeşti (care se transformă peste noapte, dintr-⁠un cuib generos şi protector, într-⁠o arcă instabilă) După O lume fără mine (1991), Prăpastia de hârtie (2003) şi Crimă cu înlocuitor (2009), Mariana Vartic publică, în 2015, al patrulea său roman, ...

citește »