Prin urmare, scriitorii trebuie să redescopere cât mai degrabă sintagma „solidaritate de breaslă”, altfel sunt pierduţi. Traducătorii le-⁠au luat-⁠o deja înainte. Şi actorii. Şi artiştii plastici. Până şi cineaştii. Toţi au găsit mijloace specifice şi eficiente prin care între cei care produc artă şi cei care o plătesc să se statueze relaţii echitabile. Scriitorii nu sunt mai proşti; sunt doar ...