Din ultimul număr:
Contemporanul » Eseu – Publicistică

Eseu – Publicistică

„Aunt Jane, spinster” (II)

Secţiunea finală a volumului, foarte consistentă, are drept scop ilustrarea universalismului cinematografic şi internautic de care se bucură, azi, personalitatea şi opera lui Jane Austen… Reluăm recenzarea volumului colectiv Jane Austen, glose, înţelesuri, interpretări, apărut sub egida Editurii Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj‑Napoca în 2019 în coordonarea profesoarei clujene Mihaela Mudure, printr‑un aspect de fond, de ordin socio‑cultural, fără ...

citește »

Etnologie şi literatură

Prim‑planul este ocupat de repertoriul lirico‑epic tradiţional al satului Agrieş, care îi prilejuieşte autorului o nouă vizită în zona spirituală a Ţibleşului, în perimetrul unei lucrări în care discursul ştiinţific e dublat de o certă receptivitate artistică… Demonstraţie rafinată a complementarităţii dintre etnologie şi literatură, Între etnologie şi literatură (2009 – 20019: un deceniu de publicaţii culturale, la Bistriţa şi ...

citește »

Prizonierii Zeului. Jidovul izgonit din Cetate

E o lume ce respiră în razele dogoritoare ale unor adevăruri ultime, care exclud cu desăvârşire cele două noţiuni, parcă arse în magma veşniciei, spre care se întorc aleşii damnaţi să vadă – dincolo de suprafeţe – Povestea. Mai exact, să vadă, să descrie şi să murmure Povestea. Bolborosind, ca Pitia, oracolul din Delphi, din vârful buzelor… Oare pacea o ...

citește »

Critica estetică şi teoriile occidentale. G. Călinescu şi R.G. Collingwood

Călinescu nu este străin în concepţia asupra istoriei literaturii de ideile lui R.G. Collingwood, pe care desigur că nu le‑a consultat direct, dar care erau în spiritul vremii… Călinescu este, şi azi, criticul şi istoricul literar cel mai influent în cultura română. Într‑un volum din 1939, Principii de estetică, menit să fundamenteze teoretic viitoarea Istorie a literaturii române de la ...

citește »

Lucian Blaga şi cenzura transcendentă

Vocaţia şi omul de vocaţie care o întrupează formează principalele pârghii de progres social ale unei societăţi. Cultura unui popor este asigurată de oamenii de vocaţie activi în sânul ei… Personalismul energetic răspunde şi exigenţei pe care Rădulescu-Motru însuşi o stabilise ca o condiţie de existenţă pentru o adevărată filosofie românească, cea de a satisface nişte nevoi şi cerinţe reale ...

citește »

„Aunt Jane, spinster” (I)

Numai că, aşa cum vom vedea, insurgenţa feminină se va dovedi a fi mai puternică aici decât ritualistica socială consensuală sau reticenţa… „Mătuşa Jane, fată bătrână…” („Aunt Jane, spinster”) este, probabil, apelativul cel mai exact în sens obiectiv, biografic, dar şi cel mai sarcastic sau nedemn în sens insidios sau moral cu care a fost gratulată romanciera britanică Jane Austen, ...

citește »

Chile – călătoria ca experienţă completă

Registrele multiple ale experienţei culturale funcţionează impecabil în capitolul rezervat contactului cu oraşul Temuco, transcris needulcorat, într‑un melanj armonios de repere personale, date geografice şi istorice, informaţii etnice, legende locale… „Se spune despre Chile că se află la capătul lumii” – nota Pablo Neruda în memoriile sale, definind un spaţiu guvernat de tot ceea ce depărtarea poate încapsula, de la ...

citește »

Critica estetică şi teoriile occidentale. E. Lovinescu şi „teoria rezonanţei”

Teoria lui Lovinescu, cu versiuni anterioare mai puţin laborioase, datează din 1929. Problema este că, în epocă, esteticul era ideologizat, considerat o garanţie a excelenţei naţiunii, o sursă a identităţii… Cel care a pus sistematic problema perimării esteticului, caracterul lui prin definiţie mobil a fost E. Lovinescu (îl anticipa Paul Zarifopol, în Din registrul ideilor gingaşe, dar mai eseistic). Teoria ...

citește »

O rivalitate filosofică: C. Rădulescu-Motru şi L. Blaga

Cei doi gânditori de care discutăm, C. Rădulescu-Motru şi Lucian Blaga şi‑au construit concepţiile lor filosofice pe nişte fundamente spirituale cu totul diferite… Lucian Blaga şi‑a înscris cu glorie numele în analele culturii noastre ca autorul primului sistem filosofic românesc. Faptul acesta a fost considerat de toată lumea ca o izbândă a gândirii româneşti care se înscrie pe această cale ...

citește »

Permanenţa şi devenirea lui Iuda

Iuda modern e un mutant, culpa morală nu‑i mai tulbură liniştea, nu mai este încercat de crize de conştiinţă… Când fără de număr experienţe particulare spun că o astfel de paradigmă, de vechime biblică, e validată în relaţiile interumane de fiecare zi, se înţelege de ce, ca subiect neîncheiat, e dezbătut teoretic şi figurat în variante ficţionale. Arta cuvântului a ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now