Contemporanul » Eseu – Publicistică

Eseu – Publicistică

Nietzsche şi Motru

Un fapt este important de reţinut: între cele două ediţii, prima din 1897 şi a doua din 1916, omenirea s‑a lăsat prinsă în vâlvătaia Primului Război Mondial, în care va intra în cele din urmă şi România, ieşind din război în tabăra învingătoare Pe parcursul operei sale, Nietzsche va pomeni cu recunoştiinţă numele celor doi, Taine şi Brandes. „La ce ...

citește »

Omul în agonie, între raţiune şi credinţă

Nouă mii de semne Rezultatul acestei antiteze permanente este drama umană, imposibilitatea de a obţine siguranţa nemuririi. Dumnezeu este în starea existenţială a omului, nu în obiectul cunoaşterii, este o experienţă permanentă Sartre a încercat să reunească filosofii existenţialişti sub formularea proprie „existenţa precede esenţa” – omul intră în lume fără a avea o esenţă; apoi, prin alegeri şi acţiuni, ...

citește »

Armonia, faţă nevăzută

Încercat de un amestec de dragoste şi spaimă mistică, poetul devine atent la murmurul iscat în subteranele fiinţei – interiorul fiinţei, spune Kierkegaard – iubeşte şi se lasă iubit, alegând din subtilitate, politeţe a inimii şi din egoism, în acelaşi timp, să dăruiască din tot ce s‑a aşezat de la naştere în foru‑i lăuntric, tratat cu respect şi luare‑aminte Fiu ...

citește »

O „poveste” postmodernă despre poezie

Poezia nu se află, acum, în faza de structurare a unei noi paradigme corespunzătoare realităţilor prezentului, fiindcă acestea, dintr‑un anumit punct de vedere, îi rămân exterioare sau, cel mult, ca un ecou filtrat. Poezia şi‑a creat şi şi‑a afirmat, nu de‑acuma, universul ei propriu Se pare, pe zi ce trece, că visul „estet” al lui Kant, acela conform căruia omul ...

citește »

C. Rădulescu-Motru şi Nietzsche

E greu de spus dacă atunci când scria aceste rânduri despre Nietzsche, C. Rădulescu-Motru viza de fapt actualitatea românească, angajată în producerea propriei sale „aristocraţii” ca garanţie a progresului social Consideraţiile lui C. Rădulescu-Motru cu privire la fenomenul Nietzsche (omul şi opera) se desfăşoară pe spaţiul restrâns al unei „cărţulii” – cum o numeşte autorul însuşi – care nu depăşeşte ...

citește »

Horia Bădescu: Părintele Agârbiceanu

O carte pilduitoare şi necesară această antologie. O oglindă în care să ne privim chipul adevărat şi, se pare, neschimbător, cu bunele şi suferirile sale Cu nu prea multă vreme în urmă scriam despre ultimele două volume din noua ediţie a operelor lui Ion Agârbiceanu, apărută sub îngrijirea profesorului Ilie Rad, în excepţionala Colecţie „Opere Fundamentale” a Fundaţiei Naţionale pentru ...

citește »

Liliana Danciu: Cultura naţională într‑o lume multiculturală

Tot mai obosit, superficial şi enclavizat, omul contemporan „nu mai are timp” şi această criză temporală îl proiectează, inevitabil, într‑un carusel de alte crize înlănţuite în esenţa lor: ontologică, identitară (individuală şi naţională), gnoseologică, valorică Trei etape istorice majore au influenţat negativ evoluţia culturii şi spiritualităţii româneşti: epoca fanariotă, perioada comunistă şi cea contemporană. Specificul naţional a rezistat primelor două ...

citește »

Sub semnul permanenţei

Desprinzând, din miile de pagini istoriografice ale lui Iorga, constante principii şi repere esenţiale, Vasile Netea subliniază ideea permanenţei, dar şi ideea continuităţii sau cea a tradiţiei, afirmate, argumentate şi documentate cu abnegaţie şi har de marele istoric În substanţialul studiu N. Iorga, istoric al unităţii naţionale, Vasile Netea conturează, în mod sintetic, activitatea istoriografică a lui Iorga, din perspectiva ...

citește »

Dincolo de uşă

„Trăieşte frumos, iartă la timp şi iubeşte cu adevărat! Niciodată nu vei mulţumi pe toată lumea. Se vor găsi oameni care mereu vor încerca să‑ţi arate defectele, deşi ştii că ai multe calităţi! Problema e în interiorul lor. Ei se frământă şi nu pot dormi nopţile. Scopul tău e să găseşti pacea ta interioară. Şi astfel Dumnezeu va merge înaintea ...

citește »

Acasă la Don Quijote

În toată lumea nu se găseşte operă literară mai profundă sau o altă carte cu tot atât de mult impact. Până acum, este ultima şi cea mai mare expresie a gândirii umane, ironia cea mai amară ce se poate imagina. Dacă lumea s‑ar sfârşi şi cineva ne‑ar întreba: «Aţi înţeles Dv. viaţa? Şi la ce concluzie aţi ajuns?», i‑am putea ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now