Contemporanul » Clubul Ideea Europeană

Clubul Ideea Europeană

România – China: „Cărţile devin o punte”

Eveniment: Ideea Europeană – Institutul Cultural Român Editura Ideea Europeană şi Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu ICR, Centrul Naţional al Cărţii şi Ministerul Identităţii şi Culturii Naţionale au organizat o dublă lansare, „Prin înfiinţarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în ...

citește »

Liviu Chiscop: Svetlana Paleologu Matta şi „o poveste fantasmatică”

Excelentul eseu al Svetlanei Matta reuşeşte să demonstreze existenţa în cultura română a unui fenomen Bacovia, de o originalitate totală: occidentalizarea în marginea Europei, pe care n-⁠o cunosc alte popoare vecine şi a cărui esenţă este contemporaneitatea naturală cu Occidentul, fără decalaj Dacă Vasile Alecsandri, cel dintâi mare scriitor ivit pe meleaguri băcăuane, în secolul al XIX-⁠lea, părăsea această lume ...

citește »

Salonul Internaţional de Carte de la Torino – Salone Internazionale del Libro 2018

Institutul Cultural Român, prin Centrul Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, a organizat, în perioada 10–14 mai 2018, pentru al zecelea an consecutiv, participarea României la cea mai importantă manifestare de profil din Italia, Salonul Internaţional de Carte de la Torino – Salone Internazionale del Libro 2018. Grafica standului României a evocat Centenarul Primului ...

citește »

Istoria Transilvaniei – Storia della Transilvania de Ioan-⁠Aurel Pop, Ioan Bolovan

Ce este şi ce a fost de fapt Transilvania şi cum se prezintă ea astăzi? Numele de Transilvania (cu o primă variantă Ultrasilvana), deşi, prin prisma rezonanţei sale latine, pare destul de exotic şi foarte vechi, nu datează din Antichitate, ci abia de la cumpăna dintre mileniile I şi II ale erei creştine şi înseamnă „peste pădure” sau „dincolo de ...

citește »

Mihaela Helmis în dialog cu Lia Maria Andreiţă: Arta tapiseriei

M-⁠am întors acolo cu gândul la satul copilăriei mele. Nu mai este acela, nici pomeneală! Nici tradiţii nu mai sunt. Singurul lucru care s-⁠a salvat în acest sat la ora asta este biserica. Ea avea nevoie de acoperiş. Şi strecurat aşa, într-⁠un proiect european, de părintele paroh, biserica a dobândit acest acoperiş şi resfinţirea ei. Dar în rest, satul nu ...

citește »

Cătălin Mosoia în dialog cu Gabriela Haja. Dicţionarul limbii române, din dragoste pentru cunoaştere şi limba română

Visul oricărui cercetător este să-⁠⁠şi vadă opera împlinită, dar la o astfel de operă participă generaţii. Aceeaşi istorie o au şi dicţionarele Academiilor din Franţa sau din Spania. În plus, o asemenea lucrare, odată încheiată, trebuie reluată şi actualizată periodic, fiindcă lexicul este în continuă schimbare. De pildă, Dicţionarul Academiei Franceze a ajuns la a noua ediţie, începută în 1986, ...

citește »

Eveniment în Ţara Sfântă: „Omul anului 2017” – „Cartea anului 2017”

ICR Tel Aviv împreună cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) şi Centrul Cultural Israeliano-Român (CCIR) a organizat o seară literară de înmânare a premiilor „OMUL ANULUI” – „CARTEA ANULUI 2017”, eveniment de premiere a scriitorilor israelieni de origine română. Evenimentul a avut loc în data de 22 martie, la sediul ICR Tel Aviv. Cu sprijinul ICR Tel Aviv, ...

citește »

Evenimente: Academicianul Dan Berindei, în galeria „Oameni, fapte, valori“, proiect special Romfilatelia

Evenimente ■ Academia Română Academicianul Dan Berindei, în galeria „Oameni, fapte, valori“, proiect special Romfilatelia „Munca, corectitudinea şi bunătatea au fost ţeluri ale vieţii mele.” – Acad. Dan Berindei Academia Română a găzduit ceremonia de lansare a întregului poştal cu timbru marcă fixă dedicat academicianului Dan Berindei, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie. Proiectul Romfilatelia intitulat „Oameni, fapte, valori“ ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Revoluţia stănesciană: „poetica rupturii”

Nichita Stănescu • 85 Magician, inventiv şi cogitativ, poetul „stănescizează” fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi (asimilate grabnic de urmaşi, îmbogăţindu-⁠şi recuzita), exerciţii de silogistică ş.a., realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii Provocând, sub flamura revizuirilor, o inflamată discuţie publică, binevenită într-⁠o cultură matură, vegheată de spirit critic (uneori, e drept, eşuând, cu aplomb ...

citește »

Nicolae Mareş: Glossa în limba polonă

O structură poetică atât de interesantă nu se întâlneşte în lirica poloneză, în sensul că versurile din prima strofă a poeziei devin, pe rând, concluzii la strofele care urmează Poezia Glossa a fost scrisă, potrivit concluziilor trase de Perpessicius, în perioada 1873-⁠1874, deci, în timpul studiilor berlineze ale poetului. A fost tradusă în polonă în anii ‘30 ai secolului al ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest