Contemporanul » Profil

Profil

Sorin Alexandrescu și utopia istorică

Sorin Alexandrescu face acum un recurs critic, metodic. Pătrunde în vizor perspectiva organicistă, care a generat într‑adevăr o seducţie esenţială, pe sursa germanică ştiinţific‑naţională… În Testamentul lui Nae Ionescu (în Paradoxul român), unde Sorin Alexandrescu explică modul în care înţelege gândirea lui Nae Ionescu, în centru rămâne tot Mircea Eliade. Dar, atenţie, ca personaj aparent principal, în fapt secundar, un ...

citește »

Literatura română şi şcoala româno‑europeană

În unele privinţe, în România s‑a ajuns mai jos de forma europeană fără fond românesc de acum un secol şi jumătate. S‑a mers până la forma fără formă, amândouă autohtone. În loc de stimulare, s‑a ales simularea. De exemplu, chiar simularea formei… Am citit articolul polemic, alarmat şi alarmant, al lui Ion Simuţ, despre „receptarea literaturii române în şcoală”, abia ...

citește »

Ambrozia zeilor

„Augustin Buzura nu are nevoie de elogiile noastre postume, fiindcă destul elogiu etern sunt cărţile lui. Numai că Augustin Buzura a fost un om al Cetăţii, cu anumite responsabilităţi şi cu decizii luate spre binele culturii româneşti. Această dimensiune a vieţii lui nu trebuie să intre în uitare, pentru că este un exemplu demn de urmat. Trecerea sa, din ziua ...

citește »

Theodor Codreanu și ethosul transmodern

Dacă Emil Cioran, biciuind, în anii tineri, orgoliul naţional (mereu în suferinţă) şi denunţând slăbiciunile naţionalismului românesc, explica „amânarea” României prin răul interior (anemica forţă lăuntrică, neconvergenţa acţională a Provinciilor), nicidecum prin „piedicile din afară”, Theodor Codreanu, şi el îngrijorat pentru soarta neamului (confruntat acum cu deromânizarea), vorbeşte despre o „mutilare” a destinului prin bolşevizare… Theodor Codreanu vine din tihna ...

citește »

Întoarcerea la mitul existenţial al lui Mihai Eminescu

Ilustrul exeget relevă, cu convingere, necesitatea unui nou mod de receptare istorică a creaţiei lui Eminescu şi, astfel, de identificare a mecanismelor morfologice, nedescoperite În Cartea vieţii lui Mihai Eminescu/ Spectacolul ontologic al rimei eminesciene (Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2018), Mihai Cimpoi propune, din perspectiva reconstrucţiei biografiei de creaţie a autorului Luceafărului, un altfel de „mod de descoperire” (Jaap Lintvet, Punctul ...

citește »

Valeriu Cristea, după douăzeci de ani

Pentru Valeriu Cristea orgoliul actului critic nu se restrânge la stil şi interpretare; scrisul trebuie să exprime integral personalitatea, trebuie să găsească tonul şi mentalitatea Înainte de orice, la Valeriu Cristea, un critic cu fibră de moralist, impresionează bucuria lecturii şi capacitatea de a surprinde nuanţele, cu declarată intensitate emotivă, explorând viaţa sufletească. El a iubit literatura cu „naivitatea” unui ...

citește »

Condiţia de model

Pentru Sorin Alexandrescu dramele istoriei sunt trăite nevinovat. Ce doreşte este să ajungă atât de avizat, încât să le ocolească, asemenea marilor gheţari iviţi înaintea vapoarelor. A trăi fără dramă – ce ideal! Dacă Sorin Alexandrescu se crede în stare să iasă din istorie, se străduieşte aici să‑l scoată pe M. Eliade din politic. Unde, mintal (retoric, scriptic), ar fi ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Remus Valeriu Giorgioni şi „duhul cărţii”

Cercetându-⁠i palmaresul, vom constata că lugojeanul a publicat mult, atacând cam toate genurile. Debutul său se leagă de revista timişoreană Orizont Punând umărul, în urbea lugojeană, la revigorarea vieţii culturale, Re­mus Valeriu Giorgioni, trăind în „duhul cărţii”, face de toate. Este poet şi prozator febricitant, trudeşte, ca redactor-⁠şef, alături de alţii, la o revistă a „unirii scriitorilor” (Actualitatea literară, desigur), ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Un maratonist bacovian

Trăieşte în posibil (ar fi spus Noica), coboară în trecut, reconstituie migălos atmosfera unui târg de odinioară (Bacăul, evident), suportă provincia ingrată, lacomă de a culege zvonistica, răutăţile Dacă putem vorbi despre „o spectaculoasă reabilitare” a lui Bacovia, devenit un mare reper canonic, cum susţinea Ion Pop (v. Bacovieni, desigur…, în Ateneu, nr. 8/2001), numele lui Constantin Călin, cel care, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Logica terţiului tainic

Conştiinţa este materie, energie, în stare intactă, ilimitată, atopică. „O definiţie simplă a conştiinţei: singura energie nedegradabilă, care merge de nicăieri către nicăieri”. De reţinut aici seducţia unui alchimism cuantic, liniştea interioară fiind athanorul care realizează „potenţialitatea realului”. Rareori vorbeşte B. Nicolescu despre real, interesat peste poate de Realitate, notată cu majusculă, îndeosebi de nivelele ei. Alchimismul cuantic este echivalentul ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now