Contemporanul » Modele

Modele

Iulian Boldea: Recursul la concept

Interesantă este relaţia eu creator/ operă, pe care criticul o pune în ecuaţie cu rigoare, identificare empatică şi subtilitate Studiile şi articolele criticului, istoricului literar şi universitarului Mircea Braga se disting prin rigoare, supleţea interpretărilor, atenţie la detaliile textului şi vocaţia revelării unor resurse adesea ignorate ale documentului literar. Cărţi precum Recursul la tradiţie. O propunere hermeneutică, Istoria literară ca ...

citește »

Boris Marian: Cine îl cunoaşte pe Ludovic Bruckstein?

Ludovic Bruckstein (Arie Joseph-⁠Leib) (27.VII.1920 Lucăceni, Satu Mare – 4.VIII.1988 Tel Aviv) – publicist şi scriitor; în anii ’50 în Sighetu-⁠Marmaţiei, profesor de liceu, în anii ’60 secretar literar în cadrul secţiei de dramaturgie „de pe lângă Ministerul Cul-turii”, semnatar de articole la Viaţa Românească. Şi-⁠a trăit viaţa învăţând, mai întâi, să supravieţuiască. În adolescenţă le-⁠a văzut pe toate: războaie, ...

citește »

Liliana Danciu: Ultimul roman al lui Mircea Eliade

Cu cât sensurile sunt mai profunde, cu atât demersul hermeneutic se adânceşte mai puternic, decantând esenţa din aparenţă, acea „metafizică” latentă a Nopţii de Sânziene, despre care vorbeşte Eliade însuşi în jurnalul său Personalitatea şi opera lui Mircea Eliade au constituit o adevărată provocare pentru cercetători şi eseişti, motiv pentru care s-⁠a scris mult atât în ţară, cât şi în ...

citește »

Constantin Coroiu: Caragiale în scrisori

La Berlin ori în călătoriile pe care le face în diferite regiuni şi oraşe ale Germaniei sau în alte locuri din Europa, Caragiale, cu o curiozitate irepresibilă, aşteaptă mereu veşti şi poveşti din ţară, dar şi scrie, la rândul său telegrame sau lungi epistole. „În ţara asta, dac-⁠ai scris o piesă de teatru, nu poţi să bei o bere liniştit”, ...

citește »

Bogdan Creţu: Incursiuni în memorialistica românească (II)

Modelul memorialisticii lui Iorga pare a se fi fixat în aceea a lui Goethe, autorul însuşi considerându-⁠se o personalitate providenţială a epocii sale. Cum a şi fost, fără doar şi poate. În orice caz, memoriile reprezintă de departe opera literară cea mai reuşită a lui Iorga, autor nu lipsit de hărnicie şi ambiţii şi în acest domeniu. Începutul secolului al ...

citește »

Vasile Muscă: Cum se învaţă lecţia gândirii

Libertatea nu se dă pur şi simplu, ea cere totdeauna şi curaj. Este unul dintre cuvintele de ordine ale iluminismului: Ai curaj şi slujeşte-⁠te de inteligenţa proprie! Aceasta este, deci, deviza luminării. Unul dintre topos-⁠urile cele mai solicitate din istoria culturii europene este acela al rolului conducător al Maestrului spiritual. Tema cunoaşte, desigur, o răspândire cu mult mai largă, fiind ...

citește »

Marian Victor Buciu: Viaţa ca un vis

Cartile Contemporanul

Un „labirint existenţial” este asemănat cu visul. Din el a ieşit prin creaţie. Aceasta era pentru el, cred că am mai specificat acest lucru, singura cale. Viaţa lui Nicolae Breban nu e vis, e ca un vis. Declicul creator real la Breban a fost o auto-⁠instrumentare. Şi-⁠a făcut limba, pentru a crea lumea. Fraza lui este, o scrie şi aici, ...

citește »

Iulian Boldea: În orizontul transdisciplinarităţii

Terţul-⁠sacru rezistă înţelegerii noastre. El dobândeşte statutul de Realitate cu aceeaşi îndreptăţire ca şi nivelurile Realităţii, fără a constitui totuşi un nivel nou de Realitate, fiindcă scapă oricărei ştiinţe. Specialist în teoria particulelor elementare, autor al unor cărţi foarte apreciate şi al unui număr impresionant de articole publicate în reviste internaţionale prestigioase, Basarab Nicolescu este cunoscut mai ales prin impunerea ...

citește »

Diana Câmpan: Mircea Braga – „La (o) aniversară” culturală

Mircea Braga • 80 Într-⁠un context în care perceperea actului artistic este marcată de mult prea marea flexibilizare a grilelor de receptare specifice contemporaneităţii, provocarea aruncată de Mircea Braga, prin fiecare demers critic, devine de două ori valoroasă. Critic, istoric şi teoretician literar, profesor emerit, conducător de doctorat la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Mircea Braga (n. 27.08.1938, ...

citește »

Liliana Danciu: De la Adrian Marino la Mircea Braga

Admirând ţinuta enciclopedică şi unicitatea perspectivei analitice şi interpretative a lui Adrian Marino în peisajul criticii româneşti, cu puţine corespondenţe pe plan mondial, Mircea Braga respinge, la rândul său, „dogmatismul” formulelor şi canoanelor impuse artificial de o metodă sau alta de cercetare şi adoptă o atitudine „liberală” în analiza fenomenului artistic. Fără a putea vorbi despre o ştiinţă a esteticii, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest