Din ultimul număr:
Contemporanul » Modele (pagina 4)

Modele

Constantin Coroiu: Caragiale în scrisori

La Berlin ori în călătoriile pe care le face în diferite regiuni şi oraşe ale Germaniei sau în alte locuri din Europa, Caragiale, cu o curiozitate irepresibilă, aşteaptă mereu veşti şi poveşti din ţară, dar şi scrie, la rândul său telegrame sau lungi epistole. „În ţara asta, dac-⁠ai scris o piesă de teatru, nu poţi să bei o bere liniştit”, ...

citește »

Bogdan Creţu: Incursiuni în memorialistica românească (II)

Modelul memorialisticii lui Iorga pare a se fi fixat în aceea a lui Goethe, autorul însuşi considerându-⁠se o personalitate providenţială a epocii sale. Cum a şi fost, fără doar şi poate. În orice caz, memoriile reprezintă de departe opera literară cea mai reuşită a lui Iorga, autor nu lipsit de hărnicie şi ambiţii şi în acest domeniu. Începutul secolului al ...

citește »

Vasile Muscă: Cum se învaţă lecţia gândirii

Libertatea nu se dă pur şi simplu, ea cere totdeauna şi curaj. Este unul dintre cuvintele de ordine ale iluminismului: Ai curaj şi slujeşte-⁠te de inteligenţa proprie! Aceasta este, deci, deviza luminării. Unul dintre topos-⁠urile cele mai solicitate din istoria culturii europene este acela al rolului conducător al Maestrului spiritual. Tema cunoaşte, desigur, o răspândire cu mult mai largă, fiind ...

citește »

Marian Victor Buciu: Viaţa ca un vis

Cartile Contemporanul

Un „labirint existenţial” este asemănat cu visul. Din el a ieşit prin creaţie. Aceasta era pentru el, cred că am mai specificat acest lucru, singura cale. Viaţa lui Nicolae Breban nu e vis, e ca un vis. Declicul creator real la Breban a fost o auto-⁠instrumentare. Şi-⁠a făcut limba, pentru a crea lumea. Fraza lui este, o scrie şi aici, ...

citește »

Iulian Boldea: În orizontul transdisciplinarităţii

Terţul-⁠sacru rezistă înţelegerii noastre. El dobândeşte statutul de Realitate cu aceeaşi îndreptăţire ca şi nivelurile Realităţii, fără a constitui totuşi un nivel nou de Realitate, fiindcă scapă oricărei ştiinţe. Specialist în teoria particulelor elementare, autor al unor cărţi foarte apreciate şi al unui număr impresionant de articole publicate în reviste internaţionale prestigioase, Basarab Nicolescu este cunoscut mai ales prin impunerea ...

citește »

Diana Câmpan: Mircea Braga – „La (o) aniversară” culturală

Mircea Braga • 80 Într-⁠un context în care perceperea actului artistic este marcată de mult prea marea flexibilizare a grilelor de receptare specifice contemporaneităţii, provocarea aruncată de Mircea Braga, prin fiecare demers critic, devine de două ori valoroasă. Critic, istoric şi teoretician literar, profesor emerit, conducător de doctorat la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Mircea Braga (n. 27.08.1938, ...

citește »

Liliana Danciu: De la Adrian Marino la Mircea Braga

Admirând ţinuta enciclopedică şi unicitatea perspectivei analitice şi interpretative a lui Adrian Marino în peisajul criticii româneşti, cu puţine corespondenţe pe plan mondial, Mircea Braga respinge, la rândul său, „dogmatismul” formulelor şi canoanelor impuse artificial de o metodă sau alta de cercetare şi adoptă o atitudine „liberală” în analiza fenomenului artistic. Fără a putea vorbi despre o ştiinţă a esteticii, ...

citește »

Constantin Coroiu: Eseistul şi tema sa favorită: mitul

Unul dintre mesaje este acela că solitudinea scriitorului nu numai că nu exclude, dar presupune solidaritatea cu toţi cei care au făurit şi făuresc cultura şi literatura română. Or, exemplară la D.R. Popescu, ca şi la Nicolae Breban sau Augustin Buzura, este mai ales solidaritatea cu cei din generaţia sa – o generaţie de creaţie, cum a fost definită Prozator, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Eul creator

Eul rămâne un supus al sinelui creator. De reţinut faptul că aici este notată povara „unei Creaţii cu adevărat mitice”. Şi vocaţia, şi aspiraţia, sunt poveri. Creaţia mitică demitizează ea însăşi şcoala comună, colectivă Ajung la trăirea sa abstractă, la puntea nominal-⁠real. Breban (Viaţa mea, Editura Polirom, 2017) avertizează că are un mare filosof drept aliat, care îl confirmă, radical ...

citește »

Regizorul Ioan Cărmăzan, sărbătorit la ICR

Institutul Cultural Român şi UARF a organizat luni, 25 iunie 2018, la sediul din Aleea Alexandru 38, un eveniment în onoarea regizorului Ioan Cărmăzan. În cadrul aniversării au luat cuvântul vicepreşedintele ICR, domnul Mirel Taloş, regizorul Laurenţiu Damian, criticul de film Dana Duma, scriitoarea Otilia Sîrbu, jurnalistul Bogdan Ficeac şi scriitorii Aura Christi şi Radu F. Alexandru. Publicul a experimentat, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now