Din ultimul număr:
Contemporanul » Polemice

Polemice

Amor patriae

Vechile tactici şi strategii proletcultiste sunt refolosite. Au apărut din nou, la vedere, acuzatorii care pun etichetări smintite ca nostalgic, legionar, antisemit, în delir antiromânesc… Amor patriae a ajuns un sentiment discreditat, ca şi apărarea ţării? Semne rele sunt destule. Am spus‑o deseori, ca să nu‑mi fie frică să reiau: reperele morale care probează faptul că n‑am fost un popor ...

citește »

Proletcult după proletcult

Adam Puslojic îşi spune atât de frumos: Adam de Serbia şi nici n‑ar declara că Serbia este „cea mai săracă ţară din Europa, cea mai înapoiată”, cum afirmă, despre România, Mircea Cărtărescu într‑un interviu din iunie 2019 Marginalii la o carte de Ion Lazu. Eichmanii culturali, cum îi numeşte Virgil Nemoianu, vor iarăşi deznaţionalizarea literaturii. Se ocoleşte (când nu se ...

citește »

Educaţia „creativă”: şcoală de proletari

Un modernizator ca Zeletin, un modernizator însă care nu gândea şi nu milita pe banii unor oengeuri teleghidate din afara României, punea acum aproape o sută de ani problema modernizării învăţământului. Dar o punea pentru România, având în vedere interesele româneşti Neîncetatele reforme prin care a fost târât sistemul de educaţie din România de peste două decenii au fost justificate ...

citește »

Din nou despre studiul istoriei

Istoria a rămas una dintre puţinele discipline păstrate încă în programele şcolare, care mai cultivă cunoaşterea civilizaţiilor, a curentelor culturale, a stilurilor arhitectonice, a conflictelor şi a alternanţei dintre război şi pace, a valorilor ştiinţei, artei plastice, muzicii, literaturii. De aceea, este bine să susţinem predarea istoriei Vreau să atrag atenţia asupra unei chestiuni simple şi evidente, dar care le ...

citește »

Puterea cărţii

Spuneam că solul natal i‑a dăruit lui Breban o incredibilă forţă, o covârşitoare, fantastică „putere de carte”: 25 de volume scrise aici, dacă n‑or fi deja mai multe Spuneam în foiletonul precedent că, întors în ţară în 15 martie ’90, N. Breban a refuzat acest mai‑mult‑ca‑prezent; s‑a ţinut departe de politichia măruntă, de boulitică, de sfada dâmboviţeleană (mulţumesc, Paul Goma!), ...

citește »

Moştenitorii memoriei

Au devenit între timp ignoranţa şi dezinteresul faţă de istorie semne distinctive de prestigiu? Poate un popor să se menţină în istorie fără opere personalizate de cultură? Invitând străinii să ne citească pe Twitter şi pe Facebook? Nu scriu aceste rânduri pentru că am admirat strălucitul exerciţiu de retorică al lui Antoniu din Iulius Cezar de Shakespeare (III/2), ci pentru ...

citește »

SOS literatura română în școală! Ministerul Educației Artificiale

„Viziunea” ministerului asupra viitorului educației în România e una sinucigașă. Practic, avem în față un fel de scrisoare de adio a cuiva care urmează să își curme zilele. Și nu oricum, ci luând cu sine cât mai multe victime: copiii noștri. E, practic, un act de terorism cultural Practic, prin acest program, românii vor fi antrenați să devină imigranți în ...

citește »

Homo europeus sau analfabetismul funcţional

În vacarmul maşinilor cu megafoane care traversează străzile Huşiului, cerşind voturi pentru diverse partide în vederea alegerilor europarlamentare şi a unui referendum ad usum Delphini din apropiata zi de 26 mai 2019, citesc textul lucid şi responsabil al lui Ion Simuţ privind soarta literaturii române în gimnaziu, inclusiv soarta naţiunii, pe care ni le hărăzesc diriguitorii democraturii şi ai învăţământului ...

citește »

„Formele fără fond” şi ideea naţională

Mă refer atât la stat, cât şi la popor, la naţiune înţeleasă ca stat, expresie a unui popor. Pentru că aceasta a fost linia majoră a activităţii culturale, adică politice şi intelectuale, adică a implicării practice generatoare de instituţii şi simboluri Figurile grupate în jurul Convorbirilor literare au alcătuit primul nucleu intelectual implicat în politica democratică. Paşoptiştii sau, înaintea lor, ...

citește »

Dragostea de carte, cea mai frumoasă formă de iubire

Spune Părintele Amfilohie Brânză, duhovnicul Mănăstirii Diaconeşti (jud. Bacău), că, mergând să slujească în Spania, a văzut că românii creştini veneau la Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” în costume naţionale Spune Părintele Amfilohie Brânză, duhovnicul Mănăstirii Diaconeşti (jud. Bacău), că, mergând să slujească în Spania, a văzut că românii creştini veneau la Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Cuvios Daniil ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now