Contemporanul » Polemice

Polemice

Cultură şi tămăduire

Cultura e, cu alte cuvinte, şi metodă, şi rezultat. E un mod de a structura, de a da sens, de a pune pe picioare. Adică de a verticaliza, de a ajuta ţărâna, fie ea şi dintr‑un om sau comunitate, să se înalţe, să rodească, să ridice capul spre cer… A tămădui înseamnă a pune pe picioare. Cultura e, conform unuia ...

citește »

Vreau dreptate critică!

Revizuirea, normală în orice literatură, n‑ar trebui să se prefacă în iconoclastie. Numai că defăimarea scriitorilor de prim raft e trendy, ba chiar răsplătită cu un locşor printre noii canonici, de gaşcă mică sau măricică… Vreau dreptate critică pentru valorile literaturii române! Pe urmele celor care „schimonosesc istoria” (mulţumesc, Victor Roncea!), mai ales adevărurile ei de necontestat, tot felul de ...

citește »

Şcolile profesionale şi România politizată

Abilităţile nu se descoperă decât prin instruire şi educaţie. Şi se testează prin probe… Pe data de 5 septembrie 2019, Monitorul Oficial publica hotărârea MEC de a nu permite accesul în liceele teoretice decât elevilor care au cel puţin media 5 la evaluarea naţională: „La procesul de admitere în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020-2021 participă numai elevii ...

citește »

România citeşte Contemporanul. Ideea europeană!

Ce a făcut de la excelent în sus revista? A adus Academia mai aproape de public, i‑a făcut cunoscute campaniile pentru latinitate… „Cine nu se poate jertfi pe sine nu va convinge niciodată pe nimeni”. Traian Dorz Ce a făcut bun, în primul rând, revista Contemporanul. Ideea europeană? A replicat intelectualilor elastici, chipurile open mind, puşi să creeze derută axiologică. ...

citește »

România între defrişarea munţilor şi defrişarea minţilor

Partidul Comunist Român, în frunte cu Secretarul său General, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a căzut de la putere în urmă cu treizeci de ani. Comunismul, ca ideologie, e o marfă de import occidental în România zilelor noastre. Segmentele care au mai rămas active din aparatul fostului P.C.R. şi din vechea Securitate s‑au convertit, după cum o declară chiar anticomuniştii de modă ...

citește »

Trei veacuri de poveste

La Palatul Suţu, în două săli special amenajate, ni se spune într‑un mod inedit povestea relaţiei noastre cu muzica. Suntem invitaţi la un exerciţiu muzeal menit să ne ajute să trăim sincron nu mai puţin de trei veacuri de poveste, experimentând, ascultând şi cunoscând astfel producerea, captarea şi redarea sunetului în istorie. De la orchestra mecanică, folosită încă din veacul ...

citește »

„Dreptul de neam”

„Revoluţie a fost dacă va fi!” Nicolae Breban Re‑repetitivă cum sunt (şi acum trebuie), aş vrea să recapitulăm împreună o secvenţă tragică din existenţa Academiei Române. Cazul Ion Nistor, autorul celor două istorii (Istoria Bucovinei şi Istoria Basarabiei) care, cu siguranţă, i‑au adus ministrului Bucovinei eliminarea din Academia României şi din biblioteci, apoi puşcărizarea fără proces, la Sighet, între 1950‑1955. ...

citește »

Putere şi lumină

Mi s‑a întâmplat să mă opresc, din suita de chipuri, mereu pe alt portret: Preotul cu capul descoperit, cu crucea înălţată deasupra frunţii; scriind/ citind; cu mănunchiul de busuioc ridicat… „Sfântului îi este dat să fiinţeze, mereu, pe trepte suitoare, ca să reverse în jurul său lumina cea adevărată”. Petru Ursache, Istorie, genocid, etnocid Părintele Justin Pârvu împlineşte, în 10 ...

citește »

Amor patriae

Vechile tactici şi strategii proletcultiste sunt refolosite. Au apărut din nou, la vedere, acuzatorii care pun etichetări smintite ca nostalgic, legionar, antisemit, în delir antiromânesc… Amor patriae a ajuns un sentiment discreditat, ca şi apărarea ţării? Semne rele sunt destule. Am spus‑o deseori, ca să nu‑mi fie frică să reiau: reperele morale care probează faptul că n‑am fost un popor ...

citește »

Proletcult după proletcult

Adam Puslojic îşi spune atât de frumos: Adam de Serbia şi nici n‑ar declara că Serbia este „cea mai săracă ţară din Europa, cea mai înapoiată”, cum afirmă, despre România, Mircea Cărtărescu într‑un interviu din iunie 2019 Marginalii la o carte de Ion Lazu. Eichmanii culturali, cum îi numeşte Virgil Nemoianu, vor iarăşi deznaţionalizarea literaturii. Se ocoleşte (când nu se ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now