Contemporanul » Poemul lunii

Poemul lunii

Poemul lunii

Poeme de Andrei Novac

poem rupt, făcut praf, gata, aproape toţi m-au trădat, sunt singur şi această singurătate e contemporană cu fiecare anotimp în parte, viaţa are ceva inabordabil, ceva care adună cu ambele mâini toată mişcarea acestor zile se face grămezi, grămezi, afară e din ce în ce mai cald limitele au fost rupte de foarte multă vreme, s-au spart, brusc toate oglinzile, ...

citește »

Fragment: Dintr-⁠⁠o haltă părăsită de Cassian Maria Spiridon

pe malul îmbătrânit al mării în răcoarea amiezii de toamnă calc peste malul friabil de scoici mă apropii de valurile liniştite marea-mi ascultă dorinţa un val saltă uşor peste creasta de pietriş de spărturi sidefii peste ambii bocanci urcă apa sărată în culori ca de aur bătrân talpa şi glezna înfiorate primesc îmbrăţişarea ca pe o ofrandă a iubirii

citește »

Fragment: Ostrovul Învierii de Aura Christi

Ostrovul Învierii Aura Christi Pe aripa amurgului Mă rugam să mai rămân, să-ntârzii pe aripa amurgului şi să nu aflu ce voi deveni, când voi fi smulsă din templul coastei idolatru. Nici pasăre, nici nor, delfin, nici iarbă, nici ceea ce numim femeie, nici munte, jar, nici arbore şi nici albastru delirând în Marea Egee eu nu-mi doream să fiu, ...

citește »

Ostrovul Învierii de Aura Christi: Odată ca niciodată…

Odată ca niciodată… O altă vară ne ţine-n palma ei. Mireasma ne-ncepută ne întârzie pe-aripa-i nevăzută. Floare de tei, floare de mac, floare târzie a unei iubiri răscoapte ne sunt liman, ne-aşteaptă azi, acum, să fim în aerul trecând prin noi deştept, cărunt, purtat în ochi, în stern de-un heruvim, a cărui respirare ne-nvăluie uşor dinspre pădurea abia întinerită, de ...

citește »

Poeme de Horia Zilieru

Lamento pentru femeia singură a fi singură ce moarte a fi singură în gând ca lupoaica părăsită în pădurea de aramă o lupoaică bând din suflul haitei depărtat urlând sângerând în cer tăcerea dincolo de-a vieţii vamă aburul îi spală trupul trupul în al iernii ring dar lupoaica e femeia prin seismele stelare armă de atac dispreţul şapte sfeşnice se ...

citește »

Dintr-⁠⁠o haltă părăsită

Ziua ploii azi e ziua ploii ne mişcăm umăr lîngă umăr ne strecurăm printre picături a rămas mărul din care muşcăm când tu/ când eu suntem între ziduri înalte din cărămidă roşie în cetatea mult încercată unde porumbelul-⁠cioară calcă pe caldarâmul istoriei cu pas de columbă ziua ploii rămâne cu un gust de măr

citește »

Ostrovul Învierii

Era o jarişte de pomină Mi-e dor de coasta primului bărbat, din care m-ai cioplit pe mine iute, strângând în tot ce-avea să fiu răcoarea apelor neîncepute, miresmele trezite primăvara din moartea lor prea coaptă, ca să fie tot ce-ai promis, surpat la timp în şoaptă. În duhul meu tu ai păstrat sângele tot din coasta-i sfântă şi-acel învârtejit oftat, ...

citește »

Un poem de Ignatie Grecu

Îngerul venise Încălţările grele de mers prin văzduh Au rămas sub pomii-nfloriţi la intrare. Îngerul venise în grabă s-aducă Fecioarei Vestea cea bună şi mare. De atât de departe venise-n zbor Printre norii de fum şi de zgură, Pe aripi purtând o solie cerească Şi cuvânt de lumină în gură. Nimeni n-a crezut că-i un sol Trimis tocmai din cer, ...

citește »

Un poem de Crişu Dascălu

De-a românii Doar noi suntem noi. Ei nu sunt decât ei. Ei vorbesc ca noi, dar nu spun ce spunem noi. Ei privesc ca noi, dar nu văd ce vedem noi. Ei ascultă ca noi, dar nu aud ce auzim noi. Ei plâng ca noi, dar nu suferă ca noi. Ei râd ca noi, dar nu se bucură ca noi. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest