Din ultimul număr:

Articole din

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2017

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2017 Editorial Nicolae Breban ● Clopotul de sticlă/ 3 Suferinţa, în sine, ca fantomă aproape vizibilă şi ubicuă a societăţii, a lumii, dar şi ca avertisment sever, nu m-a intimidat prea mult, tinerel şi nepăsător prin vârstă, fire şi prin temperament, un vitalist care îşi găsea – şi o va face cu succes şi mai ...

citește »

Nicolae Breban: Clopotul de sticlă

Suferinţa, în sine, ca fantomă aproape vizibilă şi ubicuă a societăţii, a lumii, dar şi ca avertisment sever, nu m-⁠a intimidat prea mult, tinerel şi nepăsător prin vârstă, fire şi prin temperament, un vitalist care îşi găsea – şi o va face cu succes şi mai târziu în momente aspre, dramatice ale vieţii! – resurse nu numai pentru ceea ce ...

citește »

Bogdan Creţu: Tema naţională, azi. Între criza ideologiei globalizante şi criza retoricii populiste

Despre identitate în preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018) Cred că sărbătorirea centenarului Marii Uniri poate fi folosită ca prilej de a relansa o discuţie de amploare nu doar necesară, ci vitală: aceea privitoare la identitatea naţională. Esenţial este ca această dezbatere să nu fie politizată şi să se poarte în termeni supli, moderni, europeni. Cred că aceasta ar trebui să ...

citește »

Mircea Platon: Naţiunea în istoria europeană: realitate premodernă sau invenţie modernă?

Despre identitate în preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018) Paradoxal, nu decesul, ci renaşterea naţionalismului, după căderea regimurilor comuniste în Europa de Est, a injectat noi energii în teza modernistă. Faptul sugerează o dată în plus caracterul de „agendă de lucru” al modernismului, încercarea de a răspunde unor provocări ale prezentului prin modificarea ADN-⁠ului istoric, prin rescrierea interesată a genealogiilor Dezbaterea ...

citește »

Theodor Codreanu: Din tenebrele intelighenţiei române

Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională Reacţii la Apelul unor academicieni români Dincolo de genialitatea tabloului construit ad-hoc, se profilează, maiestoasă, structura intelectuală a noii intelighenţii româneşti, răsturnătoare de valori şi de inteligenţă umană. Toţi cei care au combătut Apelul au găsit drept argumente supreme diverse etichete: ceauşism, naţionalism, comunism, fundamentalism ortodox, guri strâmbe/ ştirbe O adevărată comedie grotescă, aşa cum ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Proiectul politic postmodern românesc

Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională Reacţii la Apelul unor academicieni români Academia Română este astăzi atât de drastic atacată tocmai pentru că reprezintă, cum singură se defineşte, o instituţie a unităţii şi identităţii naţionale. Academia Română este o ultimă „redută” a acestor valori şi a vechii paradigme – negate copios astăzi de către cei cărora le-⁠ar plăcea să se proclame ...

citește »

Magda Ursache: „A nu mai fi român?”

Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională Reacţii la Apelul unor academicieni români Revenind la Apel, unii n-⁠au semnat, alţii au semnat, dar s-⁠au gândit şi s-⁠au răzgândit. Pentru „mai mult decât respectabilul” acad. Viorel Barbu, om cu toate cărţile în mână şi-⁠n mânecă după ce i-⁠a condus (şi acordat) doctoratul Zoiei Ceauşescu, Apelul a venit „într-⁠un moment nepotrivit.” Numai că „momentul” ...

citește »

Ce spun academicienii Realitatea TV (I)

Realitatea TV la… Clubul Ideea Europeană Ce spun academicienii (I) Invitaţi: Nicolae Breban, Augustin Buzura, Gheorghe Păun, Eugen Simion, Victor Voicu ■ Amfitrion: Octavian Hoandră Eu nu m-⁠aş întoarce în istorie, prezentul e prea, prea dur, catastrofal, e prea accentuat, prea vizibil, prea neaşteptat după aproape 30 de ani de când am obţinut libertatea. Pentru unii poate e uimitor că ...

citește »

Marian Victor Buciu: Mircea Martin şi nuanţele radicalismului

Inversând istoria literaturii române, deci contextele, în Hasdeu, poetul, îl străvede pe Bacovia, la fel procedează cu alţii, iar Goga îi apare, surprinzător, sincron cu poeţii crepusculari italieni. Pe alţi scriitori „vechi” îi reabilitează artistic: Heliade, Kogălniceanu, Hasdeu-⁠poetul, Alecsandri-⁠prozatorul, Slavici-nuvelistul. Un tip de memorialistică profund critică citeşte M. Martin, „cu nesaţ”, în Tema alegerii (Matei Călinescu – Ion Vianu) (1994). ...

citește »

Constantin Tonu: Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu – personaje

Nimbul de incertitudine care învăluie aceste două subiecte de discuţie limitează, în mod inevitabil, spaţiul de manevră în lucrările care se vor a fi academice: în studiile, monografiile şi articolele riguroase care urmăresc să pună în lumină adevărul istoric, bazându-⁠se, evident, pe fapte Personalităţi complexe atât în ceea ce priveşte opera, cât şi biografia lor, Mircea Eliade şi Ioan Petru ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest