Contemporanul » Articole scrise de Marian Victor Buciu

Articole scrise de Marian Victor Buciu

Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: [...]

Marian Victor Buciu: Dincolo de forme

Ion Simuţ apelează la Virgil Nemoianu, care vede, complex, complicata relaţie dintre politic şi estetic: „Cel mai adesea însă, politicul şi esteticul nu derivau unul din celălalt, ci erau prinse într-o dialectică a relaţiilor mutuale”. Evazionismul era total opus dictaturii, crede şi Virgil Nemoianu Ion Simuţ înlătură mai ispititoarea precaritate conceptuală prin trăinicie, întrucât termenii săi circulă de peste două ...

citește »

Marian Victor Buciu: Nicolae Breban „oarecum testamentar”

La Breban, doar posibilul este suveran. Proiecţia în viitor, ca atare. O vedem cum funcţionează şi în genul memorialistic. Cât priveşte convenţia epică, mereu afirmată, ea nu exclude discursul para-literar Ficţiunea documentală Există la Nicolae Breban, nu doar în Viaţa mea (Ed. Polirom, 2017), o acută şi paradoxală precizie – chiar şi a indeciziei –, asumată mereu clarificator, într-o măsură ...

citește »

Marian Victor Buciu: Ion Simuţ istoria literaturii

Ion Simuţ admite, prin autoarea unei teze de doctorat din 2014, Corina Croitoru, „subversivitatea în cadre rezonabile, discutând-⁠o prin prisma ironiei poetice”, întrucât „ironia ţine loc de subversivitate”. Ion Simuţ admite ca „perfect legitimă” istoria literaturii pe criteriul (dominant, propriu, spun eu) estetic, de gust ori subiectivitate. Sugerează, poate, că e un criteriu slab, vulnerabil, greu, dacă nu imposibil, de ...

citește »

Marian Victor Buciu: Critica pe înţelesul celor care nu citesc

Mândre drăgălăşenii mai există în publicaţia care scrie mocirlos despre un foarte mare scriitor! (…) Urmaşul lui Sorescu la direcţia revistei craiovene Ramuri mi-⁠⁠a mărturisit o dată: „Crezi că eu citesc tot ce apare-⁠⁠n revistă?” Contează şi acest trist adevăr? Sincer, nu-⁠⁠i aşa? Despre ce critică mai vorbim? Aceste rânduri sunt o notă de subsol, ceva mai lungă decât se ...

citește »

Marian Victor Buciu: Noi principii de istorie a literaturii

Biografia este într-adevăr a cetăţeanului, iar opera este a scriitorului. Literatura devine, citim, în epoca dată, „subiect deopotrivă politic şi estetic al unei critici şi istorii literare care îmbină cele două criterii” Istoria literaturii române, reafirmă sau reabilitează Ion Simuţ (Literaturile române postbelice, Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017), se cuvine să cuprindă „cu prioritate literatura şi nu biografiile scriitorilor, deşi ...

citește »

Marian Victor Buciu: Poetica lui Dumitru Ţepeneag

De la o limită, ignoratul devine prezenţă centrală, alienarea îl transformă, îl prăbuşeşte. Funcţionarul nu mai e atent la calcule, apoi nici nu mai vine la slujbă. Naratorul îl găseşte bolnav şi singur După aplauze, scrisă „în jurul anului 1960”, la persoana întâi, genul, evident, masculin… Locutorul acesta, aflat într-⁠un lift, este un angajat într-⁠o lucrare, unul – recunoaştem categoria ...

citește »

Marian Victor Buciu: Proza lui Dumitru Ţepeneag

La masa de nuntă de aici mai rămân doar opt invitaţi. Cifra infinitului, într-⁠o cheie hermeneutică a secretului, tip Matei Călinescu, criticul care l-⁠a predat pe Ţepeneag la universitate, în S.U.A. În textul prozo-⁠poetic de o pagină, dedicat lui Leonid Dimov, M-⁠am înecat în cer, 14 august 1959, naratorul e martor, priveşte la nişte „peşti lungi şi albi ca fildeşul”, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Mircea Martin şi nuanţele radicalismului

Inversând istoria literaturii române, deci contextele, în Hasdeu, poetul, îl străvede pe Bacovia, la fel procedează cu alţii, iar Goga îi apare, surprinzător, sincron cu poeţii crepusculari italieni. Pe alţi scriitori „vechi” îi reabilitează artistic: Heliade, Kogălniceanu, Hasdeu-⁠poetul, Alecsandri-⁠prozatorul, Slavici-nuvelistul. Un tip de memorialistică profund critică citeşte M. Martin, „cu nesaţ”, în Tema alegerii (Matei Călinescu – Ion Vianu) (1994). ...

citește »

Marian Victor Buciu: Geneza unei lumi ficţionale

Sunt două lecturi aici: de aderenţă sau aderare şi de suspiciune-cercetare. Partea aceasta de pe urmă vrea el s-o spună la şedinţa de partid: cât stomac atâta conştiinţă, ce-i în stomac e şi-n conştiinţă şi viceversa Îmi restrâng aici lectura, dintr-⁠un studiu mai întins, la anii 1959-⁠1962. În Proza scurtă (ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2014), secţiunea Din periodice, variante include ...

citește »

Marian Victor Buciu: Mircea Martin: teorie şi critică

„Originalitatea teoriei”, constatată de M. Martin, poate fi apreciată, dar poate fi şi verificată în relaţie cu originaritatea? Ies etnicitatea şi naţionalitatea din convenţional şi aproximat? Rămân închise în ele însele? G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ilustrează forţa spirituală românească, identitatea naţională, etnică. La el, specificul naţional este „un dat congenital, structural”, înţelege ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest