Contemporanul » Articole scrise de Marian Victor Buciu

Articole scrise de Marian Victor Buciu

Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: [...]

Marian Victor Buciu: Poetica lui Dumitru Ţepeneag

De la o limită, ignoratul devine prezenţă centrală, alienarea îl transformă, îl prăbuşeşte. Funcţionarul nu mai e atent la calcule, apoi nici nu mai vine la slujbă. Naratorul îl găseşte bolnav şi singur După aplauze, scrisă „în jurul anului 1960”, la persoana întâi, genul, evident, masculin… Locutorul acesta, aflat într-⁠un lift, este un angajat într-⁠o lucrare, unul – recunoaştem categoria ...

citește »

Marian Victor Buciu: Proza lui Dumitru Ţepeneag

La masa de nuntă de aici mai rămân doar opt invitaţi. Cifra infinitului, într-⁠o cheie hermeneutică a secretului, tip Matei Călinescu, criticul care l-⁠a predat pe Ţepeneag la universitate, în S.U.A. În textul prozo-⁠poetic de o pagină, dedicat lui Leonid Dimov, M-⁠am înecat în cer, 14 august 1959, naratorul e martor, priveşte la nişte „peşti lungi şi albi ca fildeşul”, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Mircea Martin şi nuanţele radicalismului

Inversând istoria literaturii române, deci contextele, în Hasdeu, poetul, îl străvede pe Bacovia, la fel procedează cu alţii, iar Goga îi apare, surprinzător, sincron cu poeţii crepusculari italieni. Pe alţi scriitori „vechi” îi reabilitează artistic: Heliade, Kogălniceanu, Hasdeu-⁠poetul, Alecsandri-⁠prozatorul, Slavici-nuvelistul. Un tip de memorialistică profund critică citeşte M. Martin, „cu nesaţ”, în Tema alegerii (Matei Călinescu – Ion Vianu) (1994). ...

citește »

Marian Victor Buciu: Geneza unei lumi ficţionale

Sunt două lecturi aici: de aderenţă sau aderare şi de suspiciune-cercetare. Partea aceasta de pe urmă vrea el s-o spună la şedinţa de partid: cât stomac atâta conştiinţă, ce-i în stomac e şi-n conştiinţă şi viceversa Îmi restrâng aici lectura, dintr-⁠un studiu mai întins, la anii 1959-⁠1962. În Proza scurtă (ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2014), secţiunea Din periodice, variante include ...

citește »

Marian Victor Buciu: Mircea Martin: teorie şi critică

„Originalitatea teoriei”, constatată de M. Martin, poate fi apreciată, dar poate fi şi verificată în relaţie cu originaritatea? Ies etnicitatea şi naţionalitatea din convenţional şi aproximat? Rămân închise în ele însele? G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ilustrează forţa spirituală românească, identitatea naţională, etnică. La el, specificul naţional este „un dat congenital, structural”, înţelege ...

citește »

Marian Victor Buciu: Ascensiunile Angelei Martin

URSS şi Germania erau la fel la procesul nazismului, calificat drept un proces vinovat. Procesul comunismului este în România politizat şi tardiv. Istoria este aceea care face singură procese. Am şti bine ce a fost răul comunist La deplângerea confuziei generalizate în ţară, Florin Constantiniu (2006), istoricul pretins „sincer”, dă o explicaţie sociologică într-⁠o prelungire marxistă: există acum deja o ...

citește »

Marian Victor Buciu: Mentalul progresiv

Interviuri şi portrete, acestea, în formă concentrată, uneori neconvenţională, precedând chiar interviurile propriu-⁠zise, iată ce alcătuieşte noua şi substanţiala carte a Angelei Martin, Ascensiuni interioare (Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-⁠Napoca, 2016), deopotrivă prin partiturile altora şi aceea proprie. Titlul poate fi citit ca o aspiraţie vocaţională spre mentalul progresiv. Interviuri şi portrete, acestea, în formă concentrată, uneori neconvenţională, precedând chiar interviurile ...

citește »

Marian Victor Buciu: Sorin Titel şi naraţiunea filmică

Ultima parte, a patra, rotind caleidoscopic textuarea poetică, a reveriei lucide, diurne, extinde şi adânceşte acest principiu. Într-⁠un hol, un apartament, un portar… Naraţiunea rulează filmic, simultan în linie şi în cerc, avansează amintiri libere, extrase dintr-⁠o memorie care păstrează o funcţie cauzală exclusivă. Prezenţa satului natal al scriitorului, Margina, dezvăluie un autobiografism asumat prin­tr-⁠o detentă poetologică dinspre factual spre ...

citește »

Marian Victor Buciu: Aura Christi, polemistă (II)

Condamnarea din anti-⁠post-⁠comunism a condamnaţilor din comunism este în această logică un fapt istoric strigător la cer. Cu atât mai mult cu cât e vorba de performeri admirabili. Care edifică o operă. Şi cine îi „lapidează” în piaţa publică sunt paiaţele, nu de puţine ori. Sau din cei nu cu operă, dar poate chiar operabili la conştiinţa creatoare ori/şi caracter. ...

citește »

Marian Victor Buciu: Aura Christi, polemistă

În interviul acordat lui O. Nuşfelean, reia din scurt mai totul. Lasă vizibil un (neo)mesianism literar, întărit printr-⁠un vers al lui Rilke: „Totul e misiune”. Atu-⁠urile? Miza culturală şi creatoare majoră, împotriva celei minore, iar mai întâi miza pe operă; de regulă creatoare în sens artistic, dar în serie este înşirat o dată şi M. Kogălniceanu. Mai bine eroare decât ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest