Contemporanul » Suplimente

Suplimente

Suplimentele apărute la revista Contemporanul.

Suplimentele se distribuie exclusiv cu revista Contemporanul.

● Ştefan Borbély

Eseuri biblice

Supliment al revistei Contemporanul, nr. 10/2015Stefan-Borbely-Eseuri-biblice-cop-1-site

Atunci când Iisus le spune ucenicilor, în Evanghelia după Matei, 5:14, enunţând „fericirile” (în Cuvântarea de pe munte) că „voi sunteţi lumina lumii. O cetate situată pe un munte nu poate să rămână ascunsă”, accepţiunea e strict metaforică, la fel cum se întâmplă şi în foarte cunoscuta scenă a Schimbării la faţă, tot în Mat. 17:2, unde se spune că „El s-a schimbat la faţă înaintea lor; faţa lui a strălucit ca Soarele şi hainele i s-au făcut albe ca lumina”. În Evanghelia după Marcu, mai aspră şi – după cum ştim – mai veche decât aceea a lui Matei, lumina are, de asemenea, o accepţiune metaforică, fiind asociată cunoaşterii ezoterice pe care, prin credinţă, o vor dobândi creştinii, spre deosebire de celelalte neamuri, cărora le este rezervată doar o cunoaştere exoterică. (Ştefan Borbély)

● Magda Ursache

Comunismul cu rele și rele

Supliment al revistei Contemporanul, nr. 11/2014

Magda Ursache este unul dintre cei mai străluciţi şi mai originali polemişti din cultura română actuală, Supl-Comunismul-cu-rele-si-rele-magda-ursache-2014dincolo dar în consonanţă cu forţa stilistică a romancierei. Colaboratoare infatigabilă la cele mai importante reviste ale momentului, articolele ei sunt întotdeauna imbold spre lectură, prin vervă stilistică şi problematică. Spre deosebire de criticaştrii de duzină, autoarea se distinge prin abordarea mizelor majore ale culturii şi vieţii publice româneşti şi europene. Pentru asta, îşi foloseşte altfel lecturile bogate şi informaţia mereu surprinzătoare, toate acumulate în timp şi temeinic. Magda Ursache este unul dintre puţinii intelectuali care s-au angajat în greaua povara a sanificării culturale şi spirituale post-totalitare. (Theodor Codreanu)

Pusă la zid de  regimul compromisurilor laşe şi ticăloşite, obligată multă vreme să poarte în gură căluşul tăcerii, vocea Magdei Ursache s-a auzit tot mai limpede şi mai clară în hărmălaia care a cuprins agora românească după decembrie 1989. A rămas neclintită la postul ei de veghe şi de nemiloasă execuţie critică. Puţine sunt cele care se pot asemăna cu puterea ei de muncă, de disecţie, de elocvenţă.

În numele nostru şi al laşităţii noastre, Magda Ursache ridică mănuşa la toate distorsiunile, la toate abuzurile, încălcările şi trădările noastre. Până o avem pe ea, noi putem sta bine încotoşmănaţi la căldurică, urmărind de la distanţă spectacolul confruntărilor. Când va veni pentru noi momentul intrării în arenă, va fi prea târziu. Neechivocul poziţiei Magdei Ursache ar trebui să ne pună pe gânduri spre a lepăda nehotărârea şi a-i antrena pe ezitanţi. Anafura stropită cu aghiazmă furnizată de ea ar trebui să ne oblige să stăm sub patrafir ceva mai mult. (Mircea Popa)

Magda Ursache este una dintre persoanele raţionale din societatea românească ce se împotriveşte cu toată fiinţa răului sub toate formele sale, fie că acesta vine din trecut, că îl trăim în prezent sau că e gata să ne deschidă (marcheze) viitorul. Cartea aceasta nu este, evident, un accident în evoluţia scrisului Magdei Ursache, opera sa, încă de la debut, fie proză, fie eseu, fie publicistică, este polemică; dar o polemică făcută cu argumentele culturale cele mai credibile, cu un rafinament al scriiturii care nu a coborât niciodata tonul (dar nici garda) şi mai ales cu o memorie a amănuntelor care nu lasă nimic nedesluşit (astfel, nepedepsit?) într-o societate atomizată cum este cea românească.

Cartea Comunismul cu rele şi rele  a Magdei Ursache este o demonstraţie făcută pe propriul suflet şi pe propriul destin, cu agumentele istoriei şi cu instrumentele literaturii, că am ieşit din teritoriul minimei moralia şi am intrat, fără să ne punem prea multe întrebări, ca naţie şi ca societate (tânără) europeană, în postmoralia. (Adrian Alui Gheorghe)

Adrian Dinu Rachieru

O întâlnire mirabilă: Eminescu – Creangă

Supliment al revistei Contemporanul, nr. 11/2013

Descriere. Într-o epocă frământată, de admirabil eroism culturalizator, oferind, prin vrereaAdrian-Dinu-Rachieru-Eminescu-Creanga-supl astrelor, câteva nume uriaşe, vectorizând devenirea românităţii, întâlnirea providenţială dintre Eminescu şi Creangă a prilejuit o prietenie „nerepetabilă” (s-a spus, cu temei) şi un dialog mirabil, aşezând alături, în eternitate, doi clasici fundamentali ai literaturii noastre. Volumul reconstituie anii lor de ucenicie, războiul imagologic întreţinut de problema Eminescu, dualismul eminescian, spectacolul receptării etc., trecând alert în revistă contribuţiile exegetice (o imensă bibliotecă critică!). Solid informat, autorul discută, în rama epocii, şi ipoteza „conspiraţionistă” sau romanul epistolar, culegând ecourile unei iubiri mitizate; ca şi soarta celor doi clasici (piaţa postumă), supuşi asaltului contestatarilor (Eminescu, îndeosebi). Topind două recente micromonografii (Eminescu după Eminescu, 2009, respectiv Ion Creangă – spectacolul disimulării, 2012), volumul propune, într-o montură ingenioasă, conexiuni care îngăduie o lectură proaspătă, subliniind centralitatea canonică eminesciană, rolul decisiv jucat de poet în apariţia scriitorului Creangă, accidentele devenirii, climatul junimist, seismele posterităţii etc., respingând categoric, într-o demonstraţie strânsă, invitaţia (iresponsabilă!) de a ne despărţi de poetul naţional într-o vreme asaltată de tăvălugul globalizării.

● București în șapte mii de semne

Ediție alcătuită de Aura Christi

Supliment al revistei Contemporanul nr. 09/2013

Suplimentul al revistei Contemporanul nr. 9/2013, intitulat Bucuresti in sapte mii de semneBucuresti-in-sapte-mii-de-semne-supl, este dedicat, in buna parte, opiniilor asupra imaginii capitalei, asupra legendelor, miturilor acesteia si a diferitelor mentalitati existente in raport cu receptarea imaginii Romaniei si Bucurestilor. Proiectul se circumscrie unui demers de esenta interdisciplinara. Coerenta tematica, prestigiul si viziunea sunt asigurate si girate de colaboratorii institutiei, scriitori, intelectuali de inalta tinuta: acad. Nicolae Breban, acad. Augustin Buzura, acad. Eugen Simion, Ion Ianosi sau mai tinerii: Corneliu Senchea, George Motroc (debut), Julia-Maria Kycyku (debut), Irina Ciobotaru, Daniela Lungu (debut), precum si carturari de peste hotarele tarii, prin care se aigura o acoperire geografica internationala: Paolo Ruffili (Italia), Edgar Reichmann (Franta), Andrei Fischof, Magdalena Bratescu, Madeleine Davidsohn (Israel), Edward Sava, Norman Manea (SUA), Bogdan Mihai Dascalu (Heidelberg, Germania). Senatul Contemporanul este alcatuit din personalitati marcante ale culturii romanesti din tara si din strainatate: Prof. Stefan Borbély, acad. Nicolae Breban, Aura Christi, prof. Victor Ivanovici (Grecia), prof. Andrei Marga, prof. Virgil Nemoianu (SUA), acad. Basarab Nicolescu (Franta), acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Eugen Simion, prof. Ion Simut si Eugen Uricaru.

● Corneliu Senchea, Bucuresti Mon Amour

Supliment al revistei Contemporanul nr. 09 (septembrie) 2012

O istorie politico-sentimentală a capitalei noastre. De ce o istorie politico-sentimentală? Pentru că, în evoluţiaBucuresti-mon-amour-Conrneliu-Senchea-sup Bucureştiului, de-alungul secolelor, afacerile politice s-au împletit adesea, inevitabil, cu bătăile inimii. Chiar prima perioadă a cetăţii, ca şi capitală domnească, tutelată de figu ra dominantă a doamnei Chiajna, poate fi bănuită de un senzualism crud care a deschis drum acelui fenomen pe care Ionescu-Gion îl numea atât de plastic „ginecolatrie”, adică ascultarea dovedită de domnitorii valahi faţă de soţiile lor. (Corneliu Senchea)

● Constantina Raveca Buleu, Voința de putere sub semnul Ideii europene

Supliment al revistei Contemporanul nr. 08 (august) 2012

În secolul al XIX-lea, omul devine funcţie a diferitelor puteri reprezentate de politic, Vointa-de-putere-sub-semnul-Ideii-europene-suplde ştiinţe, de biologie, de tehnologie sau, ca în cazul darwinismului, de ontogenie şi filogenie, nefiind întotdeauna învingător al unei asemenea competiţii inegale. Prin urmare, secolul al XIX-lea prezintă atât învingătorii, cum este Napoleon, cât şi învinşii, cum este omul mărunt, neputincios în faţa puterii perfecte a maşinii. Ambele căi sunt relevante, intrând ulterior masiv în sintaxa socio-culturală, ideologică şi politică a secolului XX. (Constantina Raveca Buleu)

● Adriana Teodorescu, Îmblânzirea  diferenței

Supliment al revistei Contemporanul nr. 07 (iulie) 2012

„Iniţial am avut impresia că cel ce m-a determinat să vă propun spre analiza procesul de stereotipizare pe care Imblanzirea-diferentei-suplsocietatea il aplica, in anumite circumstanţe, scriitorului, a fost un bun prieten pe ale carui cuvinte canalul generos al Messenger-ului mi le-a azvarlit de vreo doua zile in faţa: nu-i aşa ca scriitori devin, pe masura ce inainteaza in varsta, tot mai orgolioşi? Apoi mi-am dat seama ca ideea unei discuţii pe aceasta tema trebuie sa-mi fi aparut, macar aşa, intr-o sclipire, de fiecare data cand mi-a fost dat sa aud ca scriitorii sunt dezorganizaţi, lipsiţi de pragmatism, visatori, sentimentali, lubrici, parazitari, slabi la matematica, mai buni morţi decat vii. Şi, pe de alta parte, de fiecare data cand mi-a fost dat sa vad scriitori purtandu-şi ocupaţia prin lume ca pe o haina, rasfoindu-şi propriile carţi la cenaclu, creandu-şi nu doar opera, ci, cu stridenţa, imaginea, infruntand, cu plete şi carnet de notiţe, ploaia, sau confraţii.” (Adriana Teodorescu)

 

● Socul crizei

Ediție alcătuită de Aura Christi

Supliment al revistei Contemporanul nr. 11 (noiembrie) 2011

La ora la care scriu aceste randuri, revista Contemporanul se apropie de aniversarea a 130 de ani de la fondare, si nesocul-crizei-supliment intrebam, cu totii, iarasi si iarasi, ce schimbari s-au produs in peisajul cultural, literar, social in ultimii 20 de ani? Ce viitor vor avea cultura, literatura romana vie in contextul acestor schimbari? Cum isi va reveni din criza actuala, mai grava, mai dramatica decat criza economica propriu-zisa fiind, fara indoiala, profunda criza morala de care este cuprinsa societatea romaneasca? Raspunsurile formulate de participantii la ancheta – precum si celelalte articole, eseuri, reportaje etc. – cuprinse in acest supliment aniversar vizeaza si aceste aspecte, greu de neglijat, din vartejul evenimentelor istorice, din acest dramatic prezent, rezistand, spre gloria natiunii romane, Excelenta Sa, cultura, literatura romana vie. (Aura Christi)

● Uriasul Gorduz

Ediție alcătuită de Aura Christi

Supliment al revistei Contemporanul nr. 10 (octombrie) 2011

Colecția Pictori celebri

Album realizat in policromie, continand text si fotografii.

Album dedicat artei sculptorului Gorduz, cuprinde un detaliat CV al autorului, un comenUriasul-Gorduz-suplimenttariu și fotografii al Aurei Christi, opinii avizate ale lui Dan Haulica, Sorin Dumitrescu, Nicolae Breban, Silvia Radu. E vorba de peste 100 de fotografii realizate în atelierul sculptorului, precum și la diverse expoziții dedicate artei lui Vasile Gorduz.

Vasile Gorduz a dăruit culturii spirituale române ipostaza mistică a geniului eminescian. El a reușit să scoată la iveală sfințenia ascunsă în trăsăturile arhetipale ale poetului, și până și fotografiile acestei lucrări, din oricare unghi ar fi făcute, rețin un chip al lui Eminescu semănând cu Hristos. (Sorin Dumitrescu)

Pentru a-şi demonstra forţa definită, nietzschean, ca exces de forţă, probabil, unul dintre zeii aceia… s-a întrupat în şovăielnicul, puţinul la trup, aparent stângaciul Gorduz cel mare, vorbindu-ne prin el, folosindu-i mâinile puternice, spiritul, duhul, caracterul unic, ca să-şi vădească astfel prezenţa – în plină decadenţă europeană – în toate splendorile-i mândre, solemne, însetate de idealul înşurubat în veşnicia olimpiană, spre care Gorduz merge călare pe o pereche de pegaşi de jar, pentru a „revărsa din pumnii lui mici de copil venit din Trifeştii Basarabiei” tot ceea ce fusese adunat, strâns, ascuns acolo, în acele mâini uriaşe, în disproporţie vădită, afirmam, cu trupul său puţin, puţin.

Gorduz ştia. Da. Ştia. Altfel, şi-ar fi spus, oare, cu fermitate aspră, uşor dubitativă, că „un artist există, poate, dinainte de a se naște”? (Aura Christi)

 Dincolo de încordările specifice romantismului, statuia pe care Gorduz i-a închinat-o poetului [Mihai Eminescu], închipuie o siluetă purtată de vântul tăriilor, care însă îi asumă geniului umilitatea generoasă, care să-i proiecteze un aer creștin. Visul, cu blândețe îndurătoare, a trecut peste sfidările contingentului, iar statuia pare a aștepta o judecată de apoi a sufletelor, în care să-i triumfe radios neprihănirea. (Dan Hăulică)

● Sub semnul Ideii Europene

Ediție alcătuită de Aura Christi

Supliment al revistei Contemporanul nr. 08 (august) 2011

Rastimp de douazeci de ani, sub egida acestui prestigios Club de Dialog – Ideea Europeana – au fost organizateSub-semnul-ideii-europene-Har_supl numeroase dezbateri, turnee, lecturi publice, conferinte, intruniri, simpozioane, atat in tara, cat si peste hotare. Ma refer, in aceasta ordine de idei, la Conferintele „Modele Europene. Friedrich Nietzsche”, „Marx si Nietzsche. Vinovati fara vina?”, „Modele europene. Ion Ianosi”, „Eugen Negrici. Iluziile literaturii romane” sau „Nicolae Breban. Tradarea criticii” (…) Tin deopotriva la toate. Unele dintre acestea, multe – majoritatea! – au fost gandite de subsemnata impreuna cu romancierul Nicolae Breban, fiind rodul unei prietenii, al unei complicitati de litere rare – as spune, citand-o de fapt pe Magda Ursache, unice – cum sunt, de pilda, dezbaterile dedicate cartilor-eveniment: Iluziile literaturii romane de Eugen Negrici si Tradarea criticii de Nicolae Breban, ca sa citez exclusiv doua, oprindu-ne aici. Dar, ma intreb, iar si iar, de ce ne-am opri? Nu spunea Blaga, oare, intr-un vers memorabil: „Orice inceput se vrea fecund”? Douazeci de ani sunt un inceput!

Destinul nostru este literatura, spuneam ani de-a randul, parafrazandu-l pe Napoleon, repetand, iar si iar, aceasta afirmatie gnomica, nu rareori, ca pe o rugaciune, ca pe o litanie, cu smerenie, iar, uneori-adeseori, cu spaima, intrucat – iubindu-l atroce pe sihastrul de la Torino, da, pe Nietzsche cel unic, cel hamletian – stiam, da, stiam, cine se joaca de-a destinul… devine destin. (Aura Christi)

● Europa acasa

Ediție alcătuită de Aura Christi

Colecția Album color

Supliment al revistei Contemporanul nr. 10 (octombrie) 2010

aura-christi-europa-acasa„Europa acasa” este un album creat in urma unui turneu de conferinte si lecturi publice tinute de catre autoare, Aura Christi, in tara lui Homer si Aristotel. Protagonistii albumului sunt Aura Christi, Nicolae Breban, Ion Ianosi, Janina Ianosi, Andrei Potlog, Victor Ivanovici, Monica Savulescu-Voudouri. Protagonistul cel mai important, insa, este fara indoiala Marea Elada si cultura ei, civilizatia acestei tari mitice – temelia civilizatiei europene moderne. Albumul contine poeme si comentarii, dar si imagini memorabile realizate de poeta Aura Christi la Delphi, Atena si alte epicentre legendare ale civilizatiei europene.

 

Recomandați articolul în rețelele sociale:
  1. tatiana.panaitescu@yahoo.com'
    Tania Panaitescu

    Eleganta in stilul poetic/ sau eseistic al acestor albume, in care imaginile surprind ceea ce este complementar si exact detaliile ….

    Aura Christi… printre cei mai importanti autori… initiatori ai proiectului de albume in cadrul institutiei Ideea Europeana/ condusa de dl Acad. N,Breban… se adreseaza unui public elevat si probabil ca are in vedere sa ii impartaseasca sensibilitatea conceptiei sale despre frumosul natural si estetica/ a antichitatii/vs./a contemporaneitatii. Pitoresc si complex, poetic prin abordarea unor locuri devenite legenda Bucuresti, mon amour… Am participat cu placere la evenimentul in care au fost lansate, alaturi de alte carti ale Editurii I.E./ albumele despre care am formula o apreciere meritata.

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest