Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Theodor Codreanu

Articole scrise de Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]

Theodor Codreanu: Din tenebrele intelighenţiei române

Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională Reacţii la Apelul unor academicieni români Dincolo de genialitatea tabloului construit ad-hoc, se profilează, maiestoasă, structura intelectuală a noii intelighenţii româneşti, răsturnătoare de valori şi de inteligenţă umană. Toţi cei care au combătut Apelul au găsit drept argumente supreme diverse etichete: ceauşism, naţionalism, comunism, fundamentalism ortodox, guri strâmbe/ ştirbe O adevărată comedie grotescă, aşa cum ...

citește »

Theodor Codreanu: Intrarea în Cerc

Vine, acum, Nicolae Breban şi ne pune în faţă o nouă construcţie romanescă, abordând aceeaşi temă eliadescă din 1953, cu o forţă epică şi filosofică excepţionale. De ce o face tocmai acum, când elitele româneşti, îndoctrinate political correctness, sunt convinse că, de un sfert de veac încoace, România trăieşte în paradisul libertăţilor democratice? Din simplul motiv că, la vedere, în ...

citește »

Theodor Codreanu: Marea vânătoare

Vânătoarea mitică era iniţiatică, purificatoare. Acum totul apare răsturnat. Seara, vânătorii s-⁠au întors beţi, prăfuiţi, în marginea pădurii, adunaţi în jurul lupului împuşcat. Câinii fuseseră brutalizaţi, loviţi cu sălbăticie Capitolul central Vânătoarea regală începe cu o observaţie asupra precarităţii ontologice a lumii, cu inconsistenţa ei stihial-⁠materială. În Teologia Dogmatică Ortodoxă, părintele Stăniloae1 precizează, altminteri, că lumea, ca împărăţie a Diavolului, ...

citește »

Andrei Filotti: Transdisciplinaritatea şi gospodărirea apei

Aplicând aceste principii la domeniul gospodăririi apelor se poate constata că, până la sfârşitul anului 1989, activitatea de gospodărire a apelor din România era axată în primul rând pe un amplu program de investiţii, ceea ce punea pe prim plan gospodărirea cursurilor de apă. Din punct de vedere filosofic, sistarea bruscă a investiţiilor după 1989 a creat o anomalie a ...

citește »

Theodor Codreanu: Un Roller al eminescologiei (II)

Semnificativă şi neputincioasă mirarea lui Boia că nu doar Lovinescu s-⁠a lăsat ademenit de Eminescu, ci şi un Eugen Ionescu. Acesta îi făcuse praf, în Nu, pe Tudor Arghezi, pe Ion Barbu, pe Camil Petrescu ş.a., dar n-⁠a avut curaj să se lege de Eminescu, motivând că nu vrea să comită „matrapazlâcuri optice”. Şi nu avea dreptate? Boia însă a ...

citește »

Theodor Codreanu: Un Roller al eminescologiei (I)

Primul semn al falsificării cântarului adevărului este denaturarea conceptului de mit. Lucian Boia era obligat să studieze mai întâi ce gândesc atât cei vechi, cât şi modernii despre mit (inclusiv ce gândeşte Eminescu!), despre resorturile naşterii unui mit, despre adevărul încorporat de simbolistica mitului. În atare privinţă, el se dovedeşte incapabil să iasă dintre zidurile reci, încorsetante, ale unei gândiri ...

citește »

Theodor Codreanu: O „contraistorie” a literaturii române (II)

Istoria secretă a literaturii române nu s-⁠a bucurat de comentarii pe măsura importanţei fenomenului mitteleuropean geopolitic şi cultural surprins cu uneltele unei critici totale, nuanţate, profunde adesea, beneficiind de o bogată informaţie şi scrisă cu grijă faţă de destinul culturii româneşti, ca să folosesc celebra sintagmă din 1953 a lui Mircea Eliade. Eminescu şi Slavici oferă şi ei destule secrete ...

citește »

Theodor Codreanu: O „contraistorie” a literaturii române

Şcoala Ardeleană este abordată de Cornel Ungureanu chiar în momentul când Ministerul Învăţământului din România postcomunistă (prin ministrul Mihail Hârdău!) luase hotărârea să scoată din programă studierea lui Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior şi Ion Budai-⁠Deleanu, ca netrebuitori noilor generaţii. Fenomenul începe cu Ioan Inochentie Micu Clain, considerat de Lucian Blaga „poate cel mai de seamă om politic pe ...

citește »

Theodor Codreanu: Preludiu la o istorie a literaturii gălăţene

Zanfir Ilie este deja autorul unei bogate opere de valorificare a culturii gălăţene (dar nu numai, dacă ţinem seamă de lucrările închinate lui Liviu Rebreanu şi I.L. Caragiale), însumând peste cincisprezece cărţi. În 2013, publica Galaţiul în spaţiul cultural naţional, în care a inclus şi un capitol cu scurte prezentări ale scriitorilor locului, în ordine alfabetică. Dicţionarul incipient de acolo ...

citește »

Theodor Codreanu: Ceea ce nu poate fi negociat

Nu e vorba de cazuri izolate, nesemnificative, ci de un fenomen foarte grav al „revizionismului” postdecembrist al deţinătorilor puterii în cultură, fenomen asociat cu acela al demitizărilor menite să elimine din centralitatea canonică a literaturii şi culturii române valori ca Eminescu, Iorga, Blaga, Rebreanu, Ion Barbu, Mircea Eliade, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ş.a.m.d. Radiografierea fenomenului a fost realizată ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest