Contemporanul » Articole scrise de Theodor Codreanu

Articole scrise de Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]

Theodor Codreanu: Eminescu: poezia ca „poveste” a armoniei

Mit, poveste, forme nu sunt formule moarte, mecanice, „forme fără fond”, ci expresii vii, care ascund bogăţia vieţii, a adevărului. Acesta este înţelesul adânc (hermeneutic, în limbaj modern) al poveştii şi al formelor perfecte spre care a năzuit întreaga viaţă Eminescu Preambul. Desigur, nici pe departe, aici, în această ediţie, pe care o datorăm Editurii Academiei Române, nu este poetul ...

citește »

Theodor Codreanu: „Ieşirea” din Cerc sau Jocul şi fuga

Aceasta este povestea „scornită” integral de geniul epic al lui Paul, voce multicoloră a lui Nicolae Breban însuşi. Sub masca cinismului, se dezvăluie un tragism prelung, revelat de o narativitate complexă, aspră, în planuri contrapunctice de un rar dinamism, ludice, totodată, augmentate cu o răbdare de maestru, departe însă de sterilele simulacre postmoderniste Fulgerele ideatice ale lui Paul (Nicolae Breban, ...

citește »

Theodor Codreanu: De la formele fără fond la modernitatea tendenţială

Există şi o puternică rezistenţă în faţa modernizării globalizante, din pricina efectelor rele ale modernităţii tendenţiale forţate. Astfel, statele şi popoarele, în faţa formelor fără fond, „se întorc la religia lor ca o sursă de sens şi sentiment comunitar în opoziţie cu noua ordine” (Manuel Castells). Modernizarea de sus devine spaţiu de corupţie şi de parvenitism individual şi de grup, ...

citește »

George Motroc în dialog cu Theodor Codreanu: Convorbiri literare la 150 de ani

Convorbiri literare este creaţia unui grup de tineri entuziaşti, fii de boieri, întorşi de la studii din străinătate, care au pus temelia Societăţii Junimea (26 martie 1863), cu ţinte culturale reformatoare, menite să schimbe paradigma culturală sedimentată de cealaltă generaţie extraordinară, numită paşoptistă şi care se conturase, în împrejurări mai puţin favorabile, în jurul altei reviste ieşene de mare prestigiu ...

citește »

Theodor Codreanu: Din tenebrele intelighenţiei române

Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională Reacţii la Apelul unor academicieni români Dincolo de genialitatea tabloului construit ad-hoc, se profilează, maiestoasă, structura intelectuală a noii intelighenţii româneşti, răsturnătoare de valori şi de inteligenţă umană. Toţi cei care au combătut Apelul au găsit drept argumente supreme diverse etichete: ceauşism, naţionalism, comunism, fundamentalism ortodox, guri strâmbe/ ştirbe O adevărată comedie grotescă, aşa cum ...

citește »

Theodor Codreanu: Intrarea în Cerc

Vine, acum, Nicolae Breban şi ne pune în faţă o nouă construcţie romanescă, abordând aceeaşi temă eliadescă din 1953, cu o forţă epică şi filosofică excepţionale. De ce o face tocmai acum, când elitele româneşti, îndoctrinate political correctness, sunt convinse că, de un sfert de veac încoace, România trăieşte în paradisul libertăţilor democratice? Din simplul motiv că, la vedere, în ...

citește »

Theodor Codreanu: Marea vânătoare

Vânătoarea mitică era iniţiatică, purificatoare. Acum totul apare răsturnat. Seara, vânătorii s-⁠au întors beţi, prăfuiţi, în marginea pădurii, adunaţi în jurul lupului împuşcat. Câinii fuseseră brutalizaţi, loviţi cu sălbăticie Capitolul central Vânătoarea regală începe cu o observaţie asupra precarităţii ontologice a lumii, cu inconsistenţa ei stihial-⁠materială. În Teologia Dogmatică Ortodoxă, părintele Stăniloae1 precizează, altminteri, că lumea, ca împărăţie a Diavolului, ...

citește »

Andrei Filotti: Transdisciplinaritatea şi gospodărirea apei

Aplicând aceste principii la domeniul gospodăririi apelor se poate constata că, până la sfârşitul anului 1989, activitatea de gospodărire a apelor din România era axată în primul rând pe un amplu program de investiţii, ceea ce punea pe prim plan gospodărirea cursurilor de apă. Din punct de vedere filosofic, sistarea bruscă a investiţiilor după 1989 a creat o anomalie a ...

citește »

Theodor Codreanu: Un Roller al eminescologiei (II)

Semnificativă şi neputincioasă mirarea lui Boia că nu doar Lovinescu s-⁠a lăsat ademenit de Eminescu, ci şi un Eugen Ionescu. Acesta îi făcuse praf, în Nu, pe Tudor Arghezi, pe Ion Barbu, pe Camil Petrescu ş.a., dar n-⁠a avut curaj să se lege de Eminescu, motivând că nu vrea să comită „matrapazlâcuri optice”. Şi nu avea dreptate? Boia însă a ...

citește »

Theodor Codreanu: Un Roller al eminescologiei (I)

Primul semn al falsificării cântarului adevărului este denaturarea conceptului de mit. Lucian Boia era obligat să studieze mai întâi ce gândesc atât cei vechi, cât şi modernii despre mit (inclusiv ce gândeşte Eminescu!), despre resorturile naşterii unui mit, despre adevărul încorporat de simbolistica mitului. În atare privinţă, el se dovedeşte incapabil să iasă dintre zidurile reci, încorsetante, ale unei gândiri ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest