Revista Contemporanul nr. 10/ 2015 insoțit de suplimentul Eseuri biblice

Revista Contemporanul nr. 10/ 2015 Din sumar: Paul Goma ● 80 ■ Nicolae Breban · Puritatea şi forţa ■ Magda Ursache. De ce am nevoie de Paul Goma ■ Andrei Marga. Geometria supraputerilor ■ Comentarii critice de Bogdan Creţu, Ştefan Borbély, Marian Victor Buciu, Constantin Coroiu, Constantina Raveca Buleu, Theodor Codreanu, Boris Marian, Adrian Dinu Rachieru, Alex Ştefănescu ■ Livia ...

citește »

Nicolae Breban: Puritatea şi forţa

Elitele erau şi mai prezente. Chiar şi prin furia şi efortul barbar făcut de noile autorităţi de a le ataca, afurisi şi aneantiza, ca şi pe vechii aristocraţi, cei ce făceau parte din elitele de orice fel, ştiinţifice, literare, bisericeşti, politice, ba chiar şi cele ţărăneşti prindeau corp şi un nemaipomenit relief. Am mai spus-⁠o şi în alte rânduri: puritatea ...

citește »

Bogdan Creţu: Textul viu

Cristian Fulaş este, cred, unul dintre cei mai înzestraţi tineri prozatori ai momentului. Fâşii de ruşine nu este o capodoperă şi nici nu cred că ambiţionează asta; dar e o carte care te obligă să îi acorzi nu doar atenţie, ci şi încredere acestui scriitor ivit meteoric, de niciunde, în peisajul literar contemporan, destul de sărac, totuşi. Să luăm aminte! ...

citește »

Ştefan Borbély: O monografie dedicată lui Salinger

Ultracelebru datorită succesului fulminant al romanului De veghe în lanul de secară, Salinger nu cedează până la moarte drepturile de ecranizare, deşi inclusiv Steven Spielberg se interesează de ele. Cu excepţia partizanatului pe deplin îndreptăţit al lui Mircea Mihăieş, exprimat de-⁠a lungul anilor în mai multe texte, J.D. Salinger, celebrul autor al romanului De veghe în lanul de secară (1951) ...

citește »

Marian Victor Buciu: Romanul „politic”

De reţinut şi acordul de esenţă al celor doi comentatori literari separaţi în mod fundamental, adică esenţial, de cele două sisteme globale în care se pronunţă, s-⁠ar spune, într-⁠un fel straniu, aproape la fel de liber. Monica Lovinescu se rosteşte în „dezacord” asupra „unor puncte aproape de detaliu” şi nu „asupra esenţialului”, cu N. Manolescu, acesta fiind „pus la adăpost ...

citește »

Constantin Coroiu: Labiş, poetul pururi tânăr

Titlul amar-⁠polemic vrea să spună că scriitorii, mai mult sau mai puţin talentaţi, mai mult sau mai puţin curajoşi, şi-⁠au asumat, uneori cu ingenuitate, alteori poate din raţiuni lucrative, misiunea de a scrie, de a rezista într-⁠o vreme de mare restrişte. Peste câteva luni se vor împlini 80 de ani de la naşterea lui Nicolae Labiş, din care poetul pururi ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Pe drumurile Indiei. Când Occidentul întâlneşte Orientul

Bogate ca experienţă, cele trei săptămâni petrecute la Adyar se decantează nu numai în mulţumire şi pace sufletească, ci şi într-⁠o ierarhizare – deloc lipsită de umor (teozofic şi el) – a relaţiilor stabilite acolo, împărţite în prietenii sincere. Mărturie a iniţierii Bucurei Dumbravă în teozofie, volumul postum Pe drumurile Indiei. Cele din urmă pagini (1927) se prezintă ca o ...

citește »

Theodor Codreanu: Omul-peninsulă

Aniversări: Laurenţiu Şoitu – 70 Coexistenţa gândirii conceptuale cu cea a imaginarului artistic nu este un fenomen neobişnuit. Sunt atâtea exemple în cultura universală şi în cea românească. Universitarul ieşean Laurenţiu Şoitu (n. 8 aprilie 1945, la Şuletea, jud. Vaslui) este unul dintre cei mai buni specialişti în ştiinţa comunicării, afirmaţi în operă, după 19891. Absolvent al Facultăţii de Filosofie de ...

citește »

Ioan C. Teşu: Magda Ursache sau apelul la normalitate

Comunismul cu rele şi rele al Magdei Ursache este izvorât dintr-⁠o adâncă şi îndelungată suferinţă. Nu doar aceea de a fi trăit în vremuri nefaste pentru cultura şi intelectualitatea românească, dar mai ales aceea de a fi purtat, în însăşi fiinţa sa, stigmatele persecuţiei. Una dintre recentele lucrări ale Magdei Ursache, Comunismul cu rele şi rele (publicată de editura EuroPress ...

citește »

Boris Marian: Marc Chagall şi pictura, vitală ca aerul

Chagall trăieşte în sărăcie. Noaptea pictează în atelierul ticsit şi dezordonat, pe pânze improvizate din feţe de masă, cearşafuri sau cămăşi de noapte, ziua continuă să studieze. „Am ales pictura, căci îmi era la fel de vitală ca aerul. Mi s-⁠a părut o fereastră prin care pot să-⁠mi găsesc scăparea într-⁠o altă lume” afirma Chagall într-⁠un interviu. A citi cartea ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest