Contemporanul » Articole scrise de Ştefan Borbély

Articole scrise de Ştefan Borbély

Ştefan Borbély (n. 31 oct. 1953, în Făgăraş) este profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, în cadrul Catedrei de literatură universală şi comparată. Doctorat în literatură comparată (1999). Echinoxist ca formaţie, a debutat editorial în 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), [...]

Ştefan Borbély: Cum mor scriitorii români

Spre deosebire de secolul XX, când se moare în general discret, previzibil şi cuminte (congestie cerebrală, anghină pectorală, anevrism, cancer, infarct), veacul al XIX-lea, în accepţiunea sa de „secol lung” ne aduce marile dramatizări, peste care ar fi o impietate să trecem, fiindcă oferă sarea şi piperul unui volum, de altfel, foarte incitant Microsinteza lexicografică a lui Aurel Sasu, intitulată ...

citește »

Ştefan Borbély: Marian Dopcea despre I. Negoiţescu

La fel de limpede este şi faptul că, psihanalitic vorbind, tot acest abis cu finalitate estetizantă simte nevoia de o obiectivare, şi pentru a o realiza, Dopcea activează mai vechea sa fascinaţie pentru Negoiţescu Volumul memorialistic al lui Marian Dopcea despre I. Negoiţescu şi prietenii săi (Aprilie, luna florilor de mai. Carte despre Ion Negoiţescu şi alţi prieteni de demult. ...

citește »

Ştefan Borbély: Critică şi empatie

Ne aflăm în prezenţa unui critic căruia nici un domeniu nu îi este străin, care a transformat biblioteca şi librăria în forme de viaţă, simţindu-⁠se la fel de bine atât în domeniul valorilor consacrate, cât şi în al acelora a căror clasicizare se lasă încă aşteptată. Constantina Raveca Buleu este un nume deja consacrat al criticii noastre tinere, cu preponderenţă ...

citește »

Ştefan Borbély: Fátima – 100 Centenarul revelaţiilor de la Fátima

N-⁠ar fi, de altfel, singura obscuritate cultivată la Fátima, fiindcă, pe urmele unei cutume medievale, derivate din vechea recuzită antropologică a magiei imitative, la Fátima se aduc ofrande de organe Sătuc insignifiant odinioară, pierdut printre dealurile aride, neprielnice agriculturii din regiunea centrală a Portugaliei, Fátima e azi un oraş aranjat, monolucrativ, orientat înspre turism şi industria hotelieră, prosperitatea venindu-⁠i din ...

citește »

Ştefan Borbély: Dilema din Geneză

Omul este om în primul rând datorită privilegiului de a putea gândi/ trăi şi altceva decât sacrul Faceţi un scurt sondaj printre cunoştinţele şi prietenii Dumneavoastră (inclusiv teologi), întrebându-⁠i care este motivul pentru care Adam şi Eva au fost izgoniţi din Grădina Edenului. Într-⁠o proporţie covârşitoare – dacă nu chiar în unanimitate –, vi se va răspunde că a fost ...

citește »

Ştefan Borbély: Zen

Cititorul este invitat să admire inocenţa superbă a imaginii feminine decupate de pe copertă – o maximă reuşită! – şi s-⁠o compare cu personajul Literatura din interiorul volumului, care-⁠i o ţigancă versată în formele creaţiei umane obişnuite numite poezie şi proză, dar şi posesoarea unui corp magnetic şi incendiar, care-⁠i lasă cu gura căscată pe bărbaţi „Cartea lui Andrei Mocuţa ...

citește »

Ştefan Borbély: Angela Marinescu – integral

Ca şi Maria Magdalena odinioară, ea porneşte înspre sublim din moarte, de pe un câmp presărat cu ruine, la orizontul cărora mijesc cele trei cruci pe care se leagănă cadavre. Poezia este, în cazul Angelei Marinescu (Subpoezie. Ediţie integrală, de autor. Ed. Charmides, Bistriţa, 2015; cu o prefaţă de Al. Cistelecan), o funcţie a unei căutări de ordin metafizic, dominată ...

citește »

Ştefan Borbély: O monografie dedicată lui Salinger

Ultracelebru datorită succesului fulminant al romanului De veghe în lanul de secară, Salinger nu cedează până la moarte drepturile de ecranizare, deşi inclusiv Steven Spielberg se interesează de ele. Cu excepţia partizanatului pe deplin îndreptăţit al lui Mircea Mihăieş, exprimat de-⁠a lungul anilor în mai multe texte, J.D. Salinger, celebrul autor al romanului De veghe în lanul de secară (1951) ...

citește »

Ştefan Borbély: Vremea Moroiului

Protagonistul romanului e politicianul de strânsură Aurelian Moroiu, urcat la Bucureşti aproape psihopomp dinspre negurile acvatice, fetide ale Murighiolului, pentru a deveni, într-⁠o primă instanţă, şef de partid, apoi preşedinte cu puteri discreţionare peste o ţară artificial europenizată, în realitate obosită, vidată de ambiţie sau de valori superioare. Am citit despre Vremea Moroiului, cea mai recentă carte a Vioricăi Răduţă ...

citește »

Ştefan Borbély: Fiinţe mici şi mari, gânditoare…

După spaimă (exorcizată prin miniaturizare), al doilea aspect fundamental al acestui univers îl reprezintă creditul acordat pământului şi forţei sale de a germina „lumină”. Norocul a făcut să-⁠mi pice în poală o săptămână întreagă de linişte, pentru a putea parcurge pe îndelete, cu creionul în mână, Călătoria în petalele trandafirului (Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2013 – dar cartea a apărut ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest