Contemporanul » Polemice

Polemice

Alina Bako: Printre avatarurile literaturii

Trecând dincolo de momentele de revoluţie vremelnică, lectura aplicată textelor literare revine în acelaşi punct de analiză. Evoluţia se constată numai la nivel tematic, noile tehnici de creaţie fiind, în realitate, reiterări ale unora deja cunoscute. Noul este, de fapt, o interpretare a vechiului Rostul literaturii, aşa cum îl înţelegem astăzi, conţine mai multe contradicţii, divagaţii, intersecţii, ce privesc, mai ...

citește »

Crişu Dascălu: Unde ne sunt editorii?

Privesc în jur şi constat că mai sunt, pe cât de puţini, pe atât de buni, editori în toate generaţiile, care sunt încă dispuşi să-⁠şi cultive pasiunea, în ciuda greutăţilor, a lipsei de recunoştinţă şi chiar a ingratitudinii de care au adesea parte După puzderia de edituri apărute la noi de douăzeci de ani şi mai bine, întrebarea mea poate ...

citește »

Magda Ursache: Iaşul vechilor şi noilor zidiri

Găsisem câte ceva despre Andrelici, care, pe la 1885, striga „3 chiftele 10 bani la boieri şi la golani”, îmbrăcat în negru, cu ţilindru şi ghete de lac. Cu coşul în spate, punea bastonul la gură şi imita o trompetă şi un flaut. Cum spuneam în foiletonul precedent, lui Petru, ca şi mie, Dulcele Târg al Ieşilor (eu îmi asum ...

citește »

Mircea Platon: Valoarea omului

În buna tradiţie a conservatorismului junimist românesc (a cărui paradigmă culturală este viabilă şi astăzi), proza lui Petrovici e un melanj de idealism, scepticism, ironie, exprimat într-⁠o proză însorită, cu o frază plină, eclatantă, lucruri care, aş îndrăzni să afirm, fac din Ion Petrovici unul din cei mai interesanţi eseişti români, meritând să fie recuperat ca atare. Pe câţi dintre ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Unirea României cu Statele Unite ale Americii

Un popor romantic – plin de dorinţa de a-⁠şi găsi acasa – şi de aici tendinţele evident migraţioniste care au escaladat în ultimele decenii. E un popor care se împrăştie în lumea întreagă în căutarea unui acasă. Acasă este spaţiul care te face puternic, este pământul care, atins, îţi redă energiile pierdute în luptele purtate De o vreme mă preocupă ...

citește »

Sorin Lavric: Anahoretul din catacombă

Şi, peste toate, un duh al sfârşitului care dă scrierii aerul unei verdict definitiv, o mărturie clandestină cu bătaie precumpănitor mistică, proscrisul fiind când atins de zgârcenie verbală, când pătruns de facondă fierbinte Ca o carte să fie crucială, din rândurile ei trebuie să răzbată certitudinea sfârşitului: o lume se prăbuşeşte, de normele ei se alege praful, iar în locul ...

citește »

Magda Ursache: Iaşiul ca iubire şi reprezentare

Indivizii ăştia ne-⁠au strâmbat destinele. Să-⁠i uiţi şi să-⁠i ierţi, aşa cum îţi cer cărţile sfinţilor? Mă străduiesc, după învăţătura Sf. Serafim din Sarov, recomandată de Părintele duhovnic, I.C. Teşu, să nu mă mai tulbur, să nu mă mai mânii pe cei care ne-⁠au nedreptăţit Am venit aici din drag, în 1962, pentru admiterea la Facultatea de Filologie, cu mintea ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga în „obsedantul deceniu”

Chiar şi în anii prigoanei, Blaga s-⁠a simţit o existenţă creatoare, având sprijinul teoretic al filosofiei, sub nimbul metafizicii, cum mărturisea. Încât, folosind tăcerea ca „operă spirituală”, hrănind legenda, el „şi-⁠a proiectat biografia în zariştea mitului” E de circulaţie ideea, devenită aproa­pe bun obştesc, că, după 1948, Lucian Blaga a fost doar poet. Împăr- tăşind soarta excluşilor, fructificându-⁠şi, ca supravieţuitor, ...

citește »

Mircea Platon: Muz(ic)a istoriei

Nu am întâlnit niciodată un istoric care să corespundă prototipului geniului-⁠nebun, al savantului dement. Retractili, da, cu o înţepeneală provincială ori o combativitate de boieri de ţară, da, meschini sau deprimaţi, câţiva. Dar, pe ansamblu, istoricii tind să fie oameni de bun-⁠simţ Istoricul e unul din rarii intelectuali care se comportă ca şi cum lumea ar exista cu adevărat. Ceea ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Încă o instituţie care nu face nimic: instituţia blestemului

Frica de Dumnezeu şi de Biserică a românilor în general, a oamenilor politici în special, încrederea în biserica ortodoxă – ca într-⁠un fel de instituţie supremă a statului român – toate acestea trebuie speculate, exploatate în scopul normalizării şi modernizării României Vorbim despre solidaritate socială, despre necesitatea autostrăzilor, a asistenţei medicale la nivel european, despre proiect de ţară şi alte ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest