Contemporanul » Polemice

Polemice

Bogdan Creţu: Stiluri şi teme literare după 1990

Bogdan Cretu

Treptat însă, literatura pierde teren. Ficţiunea în sine nu mai are căutare. Cele mai mari succese editoriale ale anilor ’90 sunt cărţile autobiografice, memoriile sau jurnalele scriitorilor interbelici, martori ai unei lumi drastic controlate şi instrumentalizate ideologic în timpul comunismului Anul 1989 deschide, în mod evident, o nouă etapă a literaturii române. În primul rând, ea scapă de sub controlul ...

citește »

Răzvan Theodorescu: Ceva despre „naţionalism” la Centenar

În numele acestei istorii a ideilor româneşti, afirmată de câteva ori chiar în acest loc, în anul Centenarului se cuvine ca aici, în aula Academiei Române, să declarăm sonor că naţionalismul este o doctrină pozitivă şi că celebra sintagmă a lui Kipling „my country right or wrong” poate fi însuşită de orice fiinţă normală care, în mijlocul mondializării, are o ...

citește »

Theodor Codreanu: Din ţara emigranzilor Unde ni sunt visătorii?

Evanghelia naturii concepută de Ştefan Zeletin pare ingenioasă şi, dintr-⁠un anume punct de vedere, adevărată, dacă n-⁠ar lăsa atât de multe lucruri confuze, în primul rând de ce omul, ca deja îndumnezeit prin natură, să aibă nevoie de un atât de lung drum, plin de capcane şi, adesea, sângeros, pentru a se redescoperi pe sine ca „divinitate” Se întreba, profetic, ...

citește »

Mircea Braga: Noul val – depoziţia din refugiu. De la postmodern la postuman

Evident, canonul nu este descoperirea lui Harold Bloom, cum se mai crede pe ici-⁠colo: profesorul şi teoreticianul american doar l-⁠a repus în atenţia actualităţii occidentale, de unde a ajuns uşor şi la noi, reţinându-⁠se, ca de obicei, ipostaza „răsturnată” a ideilor avansate Rezerve se cer formulate, în opinia noastră, şi faţă de alte accente avansate în climatul „noii paradigme”. Am ...

citește »

Magda Ursache: Frumoşii etnicişti din linia întâi

„Gratitudinea naturală pentru sacrificiul şi curajul ţăranilor, oamenilor politici, preoţilor, burghezilor şi aristocraţilor, în fine, tuturor oamenilor concreţi care au avut de suferit a fost deturnată în obligatorie admiraţie pentru «valorile» învingătorilor”. – Mircea Platon Constatând că, de 28 de ani încoace, repudiem trecutul ca mort şi fără legătură cu viitorul, Mircea Platon îi cheamă în ajutor pe cei care, ...

citește »

Mircea Braga: Noul val – depoziţia din refugiu. Se caută o „nouă paradigmă”

Paradoxul face ca ştiinţa însăşi să ofere temei acestei reechilibrări, esenţiale fiinţării la nivel superior, prin aportul direcţiilor sale de „avangardă”: fizica cuantică, unde cuanta de energie nu mai poate fi explicată în termenii materialităţii, şi biologia celulară, sub unghiul ştiinţei particulelor elementare, care desprinde conştiinţa, gândirea şi „sufletul” de concreteţea fiziologică, dat fiind faptul că numai „receptorii” sunt de ...

citește »

Magda Ursache: Războiul imaginii

Sechelele propagandei comuniste se văd la tot pasul: din şcoală până-⁠n Parlament. Ultima ultragiere a rezistenţei anticomuniste, autor: senator Şerban Nicolae. „Doar sclavii, scrie Mircea Platon, nu îşi cunosc istoria, oamenii liberi au rădăcini” Sentimentul demn patriotic, firesc, în numele normalităţii nu presupune nici ură şi violenţă faţă de alt neam, nici trâmbiţe şi tobe, nici lătrături ideologice,de felul celor ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu n-⁠a fost singur

Se detaliază aici voinţa seculară a cuceritorilor de a deforma şi de a extermina o naţiune „zombificând-⁠o”, strategie asiatică de mancurtizare sub spoiala unei false civilizaţii. Şi mai rezultă un adevăr fundamental: că limba unui popor atinge plenitudinea numai în libertate O nouă „Convorbiri literare” apăru Anul pe care l-⁠am încheiat stă sub semnul celor 150 de la apariţia revistei ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Cioran, aşa cum a fost

Cartea în discuţie exprima „pasiunea şi regretele unei iubiri disperate”, trăită apocaliptic; iar rândul final din manuscris („Nu cred să nu cred în România”) asupra căruia atrage atenţia I. Dur, tăiat de Cioran, vorbeşte de la sine, dubla negaţie consfinţind „o tautologie productivă” Multă vreme un autor prohibit la noi, Cioran, are parte, acum, de o explozie editorială, ca salutar ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest