Din ultimul număr:
Contemporanul » Polemice

Polemice

Adrian Dinu Rachieru: „Fructul oprit”al plagiatului

Chiar dacă primul Dobrescu, un foiletonist pur-⁠sânge, titular în faimoasa echipă de critici a Convorbilor literare (1972-⁠1990), devenise, prin exigenţă şi francheţe, temut, cercetând, de regulă, producţia curentă (ca dovadă, cele trei volume de Foiletoane), interesul său nu era deloc străin de scormonirea arhivelor. El, în armura justiţiarului, făcea figură de critic bătăios, cu opinii proprii, dislocând prejudecăţi confortabile „Subiectul ...

citește »

Magda Ursache: Jitia unui scriitor-⁠martir: V. Voiculescu

Lui Voiculescu nu i se cunoaşte nici un compromis. Şi-⁠a trăit credinţa ortodoxă până la 79 de ani, când a murit. Să crezi în Dumnezeu era delict puşcărizabil. Şi l-⁠a asumat. L-⁠au scos din dispensarul Turdei aproape paralizat de morbul lui Pott, căpătat intra muros. Eliberat, muribund, în 30 aprilie ’62. Nu le-⁠a povestit nimic copiilor despre Jilava, despre Aiud: ...

citește »

Magda Ursache: „A nu mai fi român?”

Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională Reacţii la Apelul unor academicieni români Revenind la Apel, unii n-⁠au semnat, alţii au semnat, dar s-⁠au gândit şi s-⁠au răzgândit. Pentru „mai mult decât respectabilul” acad. Viorel Barbu, om cu toate cărţile în mână şi-⁠n mânecă după ce i-⁠a condus (şi acordat) doctoratul Zoiei Ceauşescu, Apelul a venit „într-⁠un moment nepotrivit.” Numai că „momentul” ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Vintilă Horia – un autor „total”

Plonjăm, aşadar, în lăudatul şi idilizatul interbelic, descoperind iluzia României Mari, o Ţară vlăguită, „prost continuată de partidele politice” după „rotunjire”, cu o democraţie mediocră, umilită paranoic de „un personaj sinistru” (Carol al II-⁠lea), visând, într-⁠o Europă în descompunere, schimbarea la faţă. Dar „catastrofa comunismului” era încă departe Puţini dintre cei aflaţi „în extrateritorialitate”, cum ar spune Marian Popa, desfăşoară ...

citește »

Gelu Negrea: La Chilia-n port…

Demos în greacă şi populus în latină înseamnă exact acelaşi lucru, adică popor, iar a vehicula false subtilităţi vizavi de această perfectă echivalenţă lingvistică constituie o mişelie filosofică. Este lucrul de care riscă să se convingă dureros miezul tare al Occidentului democratic care a ignorat (sau, din eroare, a pierdut legătura cu) poporul Pentru că-⁠mi imaginez că sunteţi sătui până-⁠n ...

citește »

Crişu Dascălu: Strategii identitare şi politici culturale

O naţiune fără identitate este sortită dispariţiei. Încheind propoziţia precedentă, mi-⁠am amintit involuntar de avertismentul pe care Talleyrand l-⁠a dar primului consul, Napoleon Bonaparte, îndată după asasinarea ducelui d’Enghien, de care cel avertizat nu era deloc străin:  „E mai mult decât o crimă, e o greşeală!”. Dar poate că mi-⁠am amintit aceste cuvinte nu întâmplător. Poate că ele mi-⁠au răsărit ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Sociologia culturii, în ofensivă!

Neobosite în a răspândi civilizaţia, statele puternice ale continentului manifestă indiferenţă faţă de cultură. Iar legile şi instituţiile apusene, observa C. Rădulescu-⁠Motru, sunt departe „de viaţa practică a românului”. Urmând linia raţionamentului eminescian, el nota caustic că „minoritatea purtătoare de civilizaţie” se exprimă doar ca forţă de consumaţie, aruncându-⁠ne în „visul urât al pseudoculturii” Până se va încumeta să dea ...

citește »

Magda Ursache: Suricatele în vântul Istoriei

„Domnii mei, în istorie nu se poate pleca din strictul şi purul prezent, doar dacă nu eşti în esenţa ta un spirit definitiv primitiv, inapt de un act critic şi reflexiv. Sau dacă eşti pregătit să comiţi o nouă barbarie, absolut modernă sau post-⁠modernă, crezându-⁠te apt de a-⁠i judeca de pe un scaun înalt şi unic pe cei de dinaintea ...

citește »

Nicoleta Sălcudeanu: Fanatismul bine temperat

„Ce s-ar întâmpla dacă, într-o bună zi, ne-am pomeni faţă în faţă cu Mihai (sau Mihail, cum îi spunea Nichita Stănescu) Eminescu, cu Lucian Blaga sau Nicolae Iorga, cu G. Călinescu sau Liviu Rebreanu, cu Titu Maiorescu sau cu una din marile doamne ale literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu? S-ar simţi acasă? Aici, printre noi, scriitorii români. Aceste întrebări ar stârni, ...

citește »

Magda Ursache: Memoria binelui, tentaţia răului

    „Orice artă şi orice investigaţie, ca şi orice acţiune şi orice decizie, par să tindă spre un anume bine; de aceea pe bună dreptate s-⁠a afirmat că binele este cel spre care aspiră toate”.         (Aristotel, Etica Nicomahică) Am inversat titlul lui Tzvetan Todorov, Mémoire du mal, tentation de bien, pentru că se potriveşte mănuşă stării literaturii române. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest