Contemporanul » Clubul Ideea Europeană

Clubul Ideea Europeană

Dan Berindei: Constituirea Societăţii Literare Române (1866)

Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-⁠au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte ...

citește »

Alexandru Surdu: O recomandare de prestigiu la Academia Română

Bunul Dumnezeu l-⁠a luat dintre noi pe Părintele Stăniloae la 5 octombrie 1993. Eu am fost cel care a vorbit din partea Academiei Române după slujba de la Catedrala Patriarhală. Părintele Stăniloae s-⁠a dus, dar eu am păstrat Recomandarea până la momentul potrivit, la 24 octombrie 1997, când i-⁠am dat citire în Plenul Academiei Române, sub privirea de safir a ...

citește »

Bogdan C. Simionescu: România Mare – simbol al aspiraţiilor Academiei Române

Toate aceste acte de afirmare a idealurilor naţionale au pregătit climatul potrivit pentru naşterea unei instituţii solide, care să deţină forţa de a concentra în jurul său marii cărturari ai poporului român În pragul aniversării Centenarului Marii Uniri este important şi corect, dar mai ales necesar, să ne amintim de instituţiile care au contribuit, unele chiar de la înfiinţare, la ...

citește »

Victor Voicu: Premize la Geopolitica religiilor azi. Quo vadis, Europa?

Eveniment: Dumnezeu îşi ia revanşa? Cultura şi civilizaţia europeană creştină versus tendinţele ateiste contemporane. Consecinţe demografice şi geopolitice Astăzi se lansează oficial Laboratorul de Sociologia şi geopolitica religiilor – o nouă structură de analiză şi cercetare ştiinţifică în cadrul Institutului de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale al Academiei Române, la iniţiativa conducerii acestui institut. O serie de procese care se ...

citește »

Mihaela Helmis în dialog cu Ioan Piso. Concordia, Înţelepciunea şi Geniul

Din cultul lui Malagbel se pare că s-⁠a dezvoltat un cult extrem de important către sfârşitul Antichităţii, cultul lui Sol Invictus, cultul soarelui neînvins. O divinitate cu pretenţii de universalitate Colonia Dacica Sarmizegetusa este considerată prin tradiţie capitala provinciei Dacia. Acest prim oraş al provinciei întemeiate de romani la nord de Dunăre în anul 106 p. Chr. îşi are originea ...

citește »

Cătălin Mosoia în dialog cu Antonella Sorace. Bilingvismul e un dar

Aproape jumătate din populaţia lumii este bilingvă. Cel puţin aşa susţin cercetătorii din domeniu*. Pe de altă parte, procesul de globalizare continuă şi multe alte persoane sunt pe cale să devină bilingve**. Prin urmare, înţelegerea şi vorbirea unei alte limbi, diferită de limba maternă, este un subiect de actualitate. Am dorit să aflăm mai multe despre bilingvism şi totodată să ...

citește »

Alex. Ştefănescu: Scrisoarea IV de Mihai Eminescu la o nouă lectură

Cavalerul este invitat nu în buduar, ci la o plimbare cu barca pe mare, ceea ce este mai romantic şi mai… productiv pentru poezie, dându-⁠i lui Eminescu ocazia să se desfăşoare ca exeget al iubirii. După primirea de către femeie a musafirului nocturn în dormitor şi stingerea lămpii, poetul n-⁠ar mai fi avut nimic de descris şi ar fi trebuit ...

citește »

Bogdan Creţu: Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, la 90 de ani de la înfiinţare

Din păcate, în România ultimelor decenii, cercetarea este a cincea roată la căruţă. Cea din domeniul umanioarelor, cu atât mai mult. Totuşi, noi ne încăpăţânăm să rezistăm. Spre binele tuturor, îmi place să cred Poate că nu ar trebui să scriu eu acest articol. Dar, la urma urmelor, de ce nu? O fac, oricum, cu nesfârşit respect faţă de o ...

citește »

Dan Berindei: Academia Română (1866-2016)

Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-⁠au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte ...

citește »

Alexandru Surdu: Filosofia românească şi Marea Unire

Printre înţelepţii dintre care au fost selecţionaţi apoi pe diferite liste cei mai cunoscuţi se numără şi patru traco-⁠geţi: Salmoxis, Orfeus, Pittacos şi Anacharsis La împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire (1918) a românilor din Transilvania, Banat, Bucovina şi Basarabia cu România, Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-⁠Motru” al Academiei Române, a răspuns la iniţiativa Domnului ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest