Din ultimul număr:
Contemporanul » Profil

Profil

Adrian Dinu Rachieru: Remus Valeriu Giorgioni şi „duhul cărţii”

Cercetându-⁠i palmaresul, vom constata că lugojeanul a publicat mult, atacând cam toate genurile. Debutul său se leagă de revista timişoreană Orizont Punând umărul, în urbea lugojeană, la revigorarea vieţii culturale, Re­mus Valeriu Giorgioni, trăind în „duhul cărţii”, face de toate. Este poet şi prozator febricitant, trudeşte, ca redactor-⁠şef, alături de alţii, la o revistă a „unirii scriitorilor” (Actualitatea literară, desigur), ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Un maratonist bacovian

Trăieşte în posibil (ar fi spus Noica), coboară în trecut, reconstituie migălos atmosfera unui târg de odinioară (Bacăul, evident), suportă provincia ingrată, lacomă de a culege zvonistica, răutăţile Dacă putem vorbi despre „o spectaculoasă reabilitare” a lui Bacovia, devenit un mare reper canonic, cum susţinea Ion Pop (v. Bacovieni, desigur…, în Ateneu, nr. 8/2001), numele lui Constantin Călin, cel care, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Logica terţiului tainic

Conştiinţa este materie, energie, în stare intactă, ilimitată, atopică. „O definiţie simplă a conştiinţei: singura energie nedegradabilă, care merge de nicăieri către nicăieri”. De reţinut aici seducţia unui alchimism cuantic, liniştea interioară fiind athanorul care realizează „potenţialitatea realului”. Rareori vorbeşte B. Nicolescu despre real, interesat peste poate de Realitate, notată cu majusculă, îndeosebi de nivelele ei. Alchimismul cuantic este echivalentul ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: A.E. Baconsky – un pedagog cosmopolit

În 1972, când realiza o carte-⁠monument (e vorba de Panorama poeziei Universale contemporane), Baconsky dovedea – încă odată – o concepţie articulată despre poezie şi o erudiţie indiscutabilă, dezvăluindu-⁠şi preferinţele şi idiosincraziile Figură aristocrat-⁠macedonskiană în decor comunist, poet (dar şi prozator, eseist, traducător) cultivat, orgolios-teatral, solemn-preţios, translând estetismul, în anii ultimi, în zona fastuozităţii crepusculare, ca profet sumbru, A.E. Baconsky ...

citește »

Marian Victor Buciu: Terţiul tainic

Iată-⁠l pe Dumnezeul revelat de terţiul tainic inclus. „Dumnezeu este un dumnezeu al ordinii, spunea Jacob Böhme. Un dumnezeu care joacă zaruri, un dumnezeu care mânuieşte dezordinea pentru a crea ordinea. Dumnezeul care joacă zaruri este dumnezeul maieuticii.” El, acest terţiu tainic (uneori i se adaugă un nou atribut: paşnic) inclus, teoretizat sau teorematizat în a zecea secţiune a lucrării, ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Progresia Andru

Prozator şi/ sau predicator (ne anunţau cârcotaşii), el este o prezenţă necesară în lumea laică, având nevoie, într-⁠un secol hiperconsumist, de asceză îndrumată şi sacerdoţiu „Cu trecerea anilor, oamenii nu îmbătrânesc, ci se trezesc” Atipic, inclasabil, enigmatic, aproape o legendă, stârnind interes, nerăsfăţat, însă, de critică / critici, Vasile Andru nu are „mitul stilului”. Consecvent cu sine, refuză, totuşi, fixarea ...

citește »

Marian Victor Buciu: Abisul interogativ

Dar ce este omul în cuprinsul naturii? „Omul este o nuanţă cosmică”, „omul este cea mai prodigioasă creatură imperfectă între cer şi pământ” Într-⁠o modernitate a prostituării verbale ori condusă de canibalism verbal şi ima­gistic, îndemnul teoremelor poetice înclină ferm spre tăcerea cuvintelor, întrucât pe acestea modernitatea le-⁠a făcut atât de zgomotoase şi de asurzitoare. E poeticianul teorematic un antimodern? ...

citește »

Marian Victor Buciu: Basarab Nicolescu şi transdisciplinaritatea ca rădăcină a unei noi tradiţii

„Fundamentul drepturilor omului: libertate, iubire, transdisciplinaritate.” Iubeşte, fă ce vrei, dar transdisciplinarizează-⁠te, altfel eşti pierdut… Înnoirea gândirii nu mai apare – cum mi s-⁠a părut că se întâmplă totuşi contextual – ca ruptură totală şi deci ca utopie, fără loc regăsit. Dimpotrivă. Am avea aici o formă de gândire fundamental tradiţionalistă, organică, (r)evolutivă, redimensionată de actualitate, adică de modernitatea căii ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Paul Celan şi „vina” supravieţuirii

E important de ştiut că Paul Celan, minte poliglotă, admirabil cunoscător al limbii franceze, nu a scris nici un rând în această limbă. El s-⁠a vrut un „trist poet de limbă teutonă” şi era încredinţat că retrăieşte, până la capăt, destinul atât de sinuos al spiritualităţii evreieşti. Recent, chiar în paginile Contemporanului, Boris Marian ne dădea asigurări că Paul Celan ...

citește »

Octavia Berceanu: Eugène Ionesco şi revolta metafizică

Dacă sună straniu un comentariu atât de dezolant la o piesă însufleţită de umor şi imbolduri parodice, să avem în vedere că, regulă de lucru la un iubitor al contrariilor ca Ionesco, acolo unde pare evidentă întronarea unui anumit gen dramatic, se impune cu forţă deplină şi lectura à rebours. „Aleasa inimii tale contra voinţei tale!” Jacques Tatăl În operele ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest