Contemporanul » Poemul lunii

Poemul lunii

Poemul lunii

Poem de Cassian Maria Spiridon

Dintr-⁠o haltă părăsită   Condeiul de lacrimi marea sub rece fulgerare de nori talaz cu talaz împinge temerarii purtători de pânze/ parapante/ skateboarduri surferi sub vântul ce suflă precum un Boreas nordic constant/ nemilos în fireasca lui detaşare de trecerea noastră/ fără sfârşit muritoare stă/ val după val credinciosul aer marea dă ascultare la tălpile noastre/ înspumată cui foloseşte condeiul ...

citește »

Ostrovul Învierii de Aura Christi

E prea târziu Când spunem că e prea târziu şi cerul ca o lespede ne-apasă, când totul e pierdut, vândut, mai e puţin şi sufletul ne lasă; când nu mai e nici un cuvânt în tolba minţii să răsară, pustiul sapă printre cruci şi-n pieţe – vorbe de ocară; când totul e pe veci ucis şi nu e nimeni să ...

citește »

Un poem de… Radu Gyr

Avem atâţia morţi… Avem atâtia morţi, atâtea oseminte, că fruntea-⁠i grea de amintirea lor. Purtăm în piept solarele morminte şi de lumină coastele ne dor. Avem atâţia morti, atâtea oseminte… Cu smirna lor pe tâmple ne sfinţim şi de la noi la gropile lor sfinte întinde luna aurit chilim. Atâţia morţi, atâtea dragi morminte, ca o catapeteasmă, cresc în noi, ...

citește »

Poeme de Ignatie Grecu

Atât de liniştit Atât de liniştit şi sfânt coboară Amurgu-n suflet când te rogi mereu. Un corn de aur, luna răsărind, Mai tulbură oceanul înserării. Atât de liniştit! O mătăsoasă Noapte se pregăteşte-n prag de ceruri. Aurii nori sunt trepte ale scării Pe care-acum cobori-ncet, mireasă. Atât de liniştit! Că vântul parcă S-ar fi oprit în trestii ca să moară. ...

citește »

Poeme de Ioan Cocora

Teritoriu dezafectat Mă împuţinez zi de zi până constat că nu mai exist stau în fotoliu nu mai ţin minte de când într-o somnolenţă continuă fără să scap din ochi pungile cu pastile imaginaţia nu-mi mai scurtează drumul dintre dumnezeu şi masa de scris nervii s-au îmblânzit au devenit docili aşteaptă să se vorbească despre ei ca despre un teritoriu ...

citește »

Dintr-⁠o haltă părăsită de Cassian Maria Spiridon

Cassian Maria Spiridon * * * ochii albi ecranaţi cu hârtie mici/ albe cercuri pete pentru ascuns universul şi tot ce acoperă planeta cu dublă închidere pleoape de carne şi încă un strat celuloză să nu-i mai străpungă săgeata luminii şi nici mişcările vieţii o încremenire la care numai tu poţi da dezlegare stai cu cenuşa pe limbă cenuşă copleşită ...

citește »

Poeme de Rodica Braga

* * * sunt un cântec nenăscut în guşa păsării rănite, sunt sângele nevărsat al cuvintelor intrate în grevă, sunt icnetul dureros al pământului care naşte firul de iarbă, sunt faţa nevăzută a lunii, cu lacrimile de argint îngheţate, sunt raza incandescentă a soarelui nescăpată încă din rotirea lui obsesivă, sunt apa evaporată în văzduh ce va fi carnea norului ...

citește »

Ostrovul Învierii de Aura Christi

O poveste neverosimilă Sunt mai mult decât ceea ce se vede că sunt. Sunt mai mult decât ceea ce par a fi. Rădăcinile mele sunt, secundă de secundă, înlăuntrul meu şi, totodată, pretutindeni sunt ele. Câteodată – e drept, rar de tot – eu cred că le văd şi le simt, dar niciodată la fel. Nimic din ceea ce văd ...

citește »

Poem de Cassian Maria Spiridon

Dintr-o haltă părăsită Nu mă chema ne-am văzut în zarea dimineţii încopciaţi ca la cazarmă tineri şi liberi de poveri privind cum soarele se-nalţă rupând din geana nopţii cu piept străluminând înaintam prin ierburi slobozite-n anotimp cu gândul iubirii fără de amurg o! nu mă chema pe ascuţita coamă ce-i gata să mă-mpartă în felurite spaime de-mprumut iar tu încă ...

citește »

Remember: La mormântul lui Iosif Brodski

„Letum non omnia finit./ Cu moartea nu se sfârşeşte totul.” [Inscripţie pe piatra tombală a poetului rus, înmormântat pe insula San Michele, în apropierea lui Ezra Pound – n.n.] Propertius „Только пепел знает…”/ „Numai cenuşa ştie…” Iosif Brodski Toamna e în zenit; iată-mă, Doamne, în murmurul ierbii care adoarme pe muchia urbei încolţite de frig şi lupii prin care tristeţile-mi ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest