Din ultimul număr:
Contemporanul » Poemul lunii

Poemul lunii

Poemul lunii

Poem de Cassian Maria Spiridon: Între straturi de ozon

Cassian Maria Spiridon Între straturi de ozon suspendat între straturi de ozon un sandwich zburător bubuind în lumina strecurată a dimineţii urmez o cale de aer peste pământuri cu un timpan dureros sub presiune respir sunt munţi mărunţi castele mari catedrale drumuri bine rânduite sunt suflete târzii pe mal de ape cu sau fără rost în vremuri fără miluire sunt ...

citește »

Poeme de Ignatie Grecu

GREIERUL ŞI LACRIMA LUI Marea cerului înstelat apasă ritmic pe ramuri. Sub ramuri, în umbră, printre bulgării întunecaţi, o mică scânteie tremură, greierul şi lacrima lui. NEVINOVAŢII MEI Ei nu presimt că vor muri curând Înjunghiaţi din vreme pentru praznic. Ci saltă feciorelnici pe pajişte zburdând, Priviţi cu înduioşare de un paznic. Corniţele dau muguri să răsară De sub zăpada ...

citește »

Din romanul în versuri Geniul inimii de Aura Christi

Departe Înaintezi prin lumina pâcloasă a târzielor după-amiezi. Departe e iadul şi raiul departe. Înţelegi că nu mai înţelegi nimic pe acest ţărm străin, unde ai fost adus fără să ţi se spună decât târziu, când nu se mai putea face nimic. Aici nu e nici viaţă, nici moarte. Nimic nu depinde de tine. Asculţi. Surâzi sfâşiat şi faci ceea ...

citește »

Poeme de Hans Dama

Poet de etnie şi expresie germană, stabilit în Austria cu acte în regulă în 1974, în urma căsătoriei cu o austriacă, făcând un doctorat în filologie şi o strălucită carieră didactică, ce a culminat cu încadrarea sa la Institutul de Romanistică al Universităţii din Viena, Hans Dama este şi  un scriitor complex: poet, prozator, eseist, traducător din poezia română clasică ...

citește »

Poeme de Rodica Braga

Timp în derivă   *** nelămurit sensul vieţii, tocmai a-⁠l atinge înseamnă închiderea drumului, a căutării? motiv de panică, adânc ascunsă în celule, experienţa fricii – golire de orice acţiune –. mai e încă vreme până când privirea ta se va întoarce la sine şi frica va dispărea. răspunsul ascuns în tine: tu eşti propria destinaţíe, în tine e totul. ...

citește »

Poeme de Valentin Talpalaru

Scara lui Rodion 1 …atunci liniştea era somn şi somnul uita să se trezească curgând spre nicăieri când timp când uitare – ca o limfă fără oprire, curgere fără curgere – din care, firav, doar semnul ivirii… Uneori fulgera o eternitate şi se stingea, încolţind în alta şi alta la marginea doar a gândului prevestind că se va întâmpla că ...

citește »

Poeme de Aura Christi: Geniul inimii

Orfeu – În cele două femei din viaţa mea pe tine te-am căutat, femeie… – Două?! – Taci, femeie! Te-am aşteptat şi te-am iubit de când, o, cerule, de când… Numele tău l-am auzit!… De obicei, de când mă ştiu, oamenii… nu se numesc aşa. Numele tău e straniu şi oriîncotro mă îndreptam, el nu se ştie cum mă ajungea ...

citește »

Poeme de Horia Bădescu

Horia Bădescu Dinaintea ta merge tăcerea * Dimineaţă de iulie trezită din ceţuri de cântecul mierlei. Undeva râul leagănă visele înecaţilor. Lungă fu viaţa, uneori fără speranţă dar bogată mereu, lungi zilele, deseori nesfârşite dar mereu ale tale chiar fără s-o ştii. Lungă fu viaţa, bogată mereu. Aici, pe alte meleaguri, ţi-a fost dată să-nţelegi. * Unde e vara, depărtata, ...

citește »

Poem de Aura Christi: Opreşte-te

Aura Christi Opreşte-te Nu mai fugi! Opreşte-te! Nu mai pluti de nicăieri spre nicăieri, cu inima în dinţi şi-n gând tot mai pustie. Încearcă să nu uiţi: inima, da, inima e una din rădăcinile fiinţei, e creasta ei năucă şi prea vie. Să faci ce-ţi spune ea! Ea ştie!! Ea ştie şi îţi va povesti, aici, acum, că mi-este aşa ...

citește »

Poem de Aura Christi: Vioara roşie

Geniul inimii Aura Christi Vioara roşie – De-atâtea ori am spus că nu sunt preot, iar sacrul legământ moartea l-a dus în vânt, în munţi, pe ape, unde chipul soţiei mele e desenat de îngeri şi umbrit de stele. Vântul mi-a dus şi fiul în cele patru zări, spre care-ncet se scurg tigri, şopârle, dulci cărări. Sunt cel care-a făcut… ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest