Contemporanul » (Con)texte

(Con)texte

Maria-⁠⁠Ana Tupan: Femeia în oglindă

„M-⁠a frapat faptul că există atât interes pentru O’Brien undeva, în România, că nişte doctorande scriu la cel mai înalt nivel din Irlanda şi că… sunteţi toate femei”. „Aveţi o fabrică de doctorande la Alba Iulia, în România?” Întrebări ale unor participanţi contrariaţi la cea de a patra conferinţă dedicată scriitorului irlandez Flann O’Brien şi găzduită de Universitatea din Salzburg ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Istoria ca anatomie a fricii

Scriind în marginea unor topoi celebri, Gelu Negrea descoperă receptorului pasiv valenţele acelui spirit kantian ce nu recunoaşte nici o autoritate străină propriului exerciţiu critic Noi, creştinii, suntem cei mai numeroşi, nu-⁠i aşa? am întrebat odată pe un cleric. Nici pe departe, mi-⁠a răspuns; cei mai numeroşi sunt budiştii, urmaţi de islamişti, dar creştinătatea e lumea civilizată. Mai este oare ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: În inima întunericului

Subiectivitatea, intenţionalitatea, care sunt izvor de conştiinţă identitară, fac loc unor clişee ale unei discursivităţi sociale golite de substanţă, combinate în mod aleatoriu şi generate cel mai adesea automat în spaţiul virtual Doar la finalul lecturii realizează cititorul toate ambiguităţile din titlul romanului publicat de Joseph Conrad în 1899: heart of darkness este inima continentului negru, Congo, dar şi inima ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Nicolae Breban: istoria ca destin

O istorie dramatică a prezentului e un titlu care intrigă, dacă nu îl interpretăm în sensul acelei figuri baroce, concetto, ce îmbină contrariile (concordia discors) pentru a elibera brusc energia unui sens ascuns. Istoria se leagă de obicei de trecut, fie el şi apropiat, precum ultimul secol ce s-⁠a scurs de la dictaturile interbelice, iar dramatic are aici mai curând ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: De Înviere

„…De ce aşa mulţi bani ca să se cureţe de afişe zidurile Pasajului Victoria sau pentru aprinderea atâtor luminiţe cu ocazia unei sărbători irelevante?” Reproşurile aduse în programul de ştiri al radioului risipei din bugetul Capitalei pe anul în curs sunt rostite de o voce bărbătească, autentic indignată, iar „sărbătoarea irelevantă” este Paştele… Într-⁠un poem mai des citat decât întreaga ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Maiorescu şi reforma

Maiorescu vedea în membrii tagmei sale, redefiniţi de el ca filosofi ai culturii, forţele reformatoare capabile să învigoreze comunităţile precum briza mărilor cutreierate de talazuri. Readucerea cazului Maiorescu în dezbatere publică poate să însemne bobul fertil din care să se nască multă roadă Asocierile frecvente dintre caracterul poporului german cu ordinea şi disciplina sunt poate motivul inconştient pentru care, în ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Critica literară, între teorie şi sociologie

Motivul e simplu: am urmărit, prin şederea mea în Biblioteca americană şi britanică, felul în care s-⁠au limpezit şi s-⁠au standardizat metodele critice prin care tânărul e abilitat acum să abordeze textul literar ca un profesionist încă din perioada doctoratului. Felul cum le aplică materialului empiric, textelor propriu-⁠zise, dau măsura inteligenţei şi talentului lor În celebrul său răspuns la întrebarea ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: „Între noi, inteligenţii”

Nimeni nu simte nevoia să privească în jur, la oraşul ce-şi începe spectacolul zilnic, să brodeze posibile biografii în jurul unor călători, cum făcea Virginia Woolf, sau să se piardă în vise cu ochii deschişi, în amintiri sau în proiecte. „Împachetăm, despachetăm, fără să aflăm vreun sens” în trenul ce ne poartă prin timp, meditează Erich Kästner în binecunoscuta sa ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Ştefan Aug. Doinaş la Editura Academiei

Gigantismul antropomorfic din poemele erotice ale lui Doinaş, Sorescu, Nichita Stănescu sau Cezar Baltag apărute în anii ’60, ’70 însemna, probabil, pentru acea generaţie atât eliberarea psihologică după două decenii de dictatură, cât şi nevoia reconectării la tradiţia lirică autentică în care expresionismul blagian, dată fiind şi marginalizarea poetului filosof ca urmare a refuzului său de a accepta orice compromis, ...

citește »

Maria-Ana Tupan: Istorii alternative

Printr-⁠o răsucire a istoriei, identitatea latină a fost tocmai piatra pe care s-⁠a realizat reîntregirea neamului şi destinul lui european. Extrem de valoroasă ni se pare însă filosofia politică a autoarei, concepţia sa despre stat ca reprezentând mult mai mult decât o entitate geografică şi administrativă De inspiraţie divină trebuie să fi fost ridicarea Catedralei Întregirii în inima Cetăţii Apulum, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest