Contemporanul » (Con)texte

(Con)texte

Maria-⁠Ana Tupan: Poetul: la sine – pentru sine

Istoricitatea ideilor şi valorilor face ca actul critic să fie unul deschis, inepuizabil, de fiecare dată provizoriu, în ciuda impresiei, la lectură, că, în fine, acesta este sensul cel adevărat În contrast cu brusca trezire din letargie a iernii, care îşi reclamă adevărata natură chiar şi în pragul ieşirii din ciclul temporal, viaţa literară e cuprinsă de un freamăt primăvăratec: ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Umbra lui Eminescu la Botoşani

Excelenţa Sa, Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii, spune povestea poeziei Lacul, despre care crede că a fost inspirată de acel peisaj, apoi o citeşte cu un soi de religiozitate. Nimeni nu vorbeşte atât de bine o limbă străină fără studii formale. Probabil, domnul ambasador a învăţat limba română şi l-⁠a citit pe Eminescu departe de România, apoi a descins, precum ...

citește »

Maria-⁠⁠Ana Tupan: Dintre sute de catarge…

„…O istorie parodică a literaturii române.” Cuvintele îmi cad în auz dintr-⁠un microfon asediat de o mulţime de alte dispozitive de potenţare a sunetului şi reducţie a comunicaţiei eficiente, în vreme ce caut febril din ochi standul editurii unde urmează să asist la o prezentare de carte: Editura Ideea Europeană. Nu am timp să aflu nici numele autorului şi nici ...

citește »

Maria-⁠⁠Ana Tupan: Modernismus… varitur

Anterior ancorat în clişeul estetismului şi formalismului pur, modernismul începe să-şi dezvăluie conexiunile cu noul spirit al timpului, pe care un poetician al spaţiului, precum Gaston Bachelard, îl atribuia revoluţiei coperniciene efectuate de apariţia fizicii cuantice, cu discursurile politice generate de explozia stelară care a fost prăbuşirea dinastiilor europene şi ridicarea statelor naţionale, printre care şi Irlanda Comunitatea academică internaţională ...

citește »

Maria-⁠⁠Ana Tupan: Teroarea istoriei şi viclenia artei

Constantin Cubleşan este în egală măsură un critic care îndeamnă la înnoirea limbajului menit să prezinte clasicii într-⁠o lumină nouă, interesantă pentru actuala generaţie (se referea la Eminescu) Între 1939 şi 1949, P.P. Negulescu văzuse tot ce-⁠i trebuia unui filosof pentru a înţelege Destinul omenirii, cum se intitulează opera sa în patru volume apărută în acest interval. Ca şi la ...

citește »

Maria⁠⁠Ana Tupan: „Sub semnul urgenţei destinale”

Poveştile de iubire evocate – de comuniune spirituală, nuntiri de minţi afine – , sigilate unele prin moarte, cresc, şi ele, tot în această grădină a sufletului doritor de frumos, adevăr şi, mai ales, capabile să transforme, metaforic vorbind, pe „străin” în aproapele nostru christic Transmisă de Radio România Muzical, vestea se confirmă în net: pe 6 septembrie, anul acesta, ...

citește »

Maria-⁠⁠Ana Tupan: Femeia în oglindă

„M-⁠a frapat faptul că există atât interes pentru O’Brien undeva, în România, că nişte doctorande scriu la cel mai înalt nivel din Irlanda şi că… sunteţi toate femei”. „Aveţi o fabrică de doctorande la Alba Iulia, în România?” Întrebări ale unor participanţi contrariaţi la cea de a patra conferinţă dedicată scriitorului irlandez Flann O’Brien şi găzduită de Universitatea din Salzburg ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Istoria ca anatomie a fricii

Scriind în marginea unor topoi celebri, Gelu Negrea descoperă receptorului pasiv valenţele acelui spirit kantian ce nu recunoaşte nici o autoritate străină propriului exerciţiu critic Noi, creştinii, suntem cei mai numeroşi, nu-⁠i aşa? am întrebat odată pe un cleric. Nici pe departe, mi-⁠a răspuns; cei mai numeroşi sunt budiştii, urmaţi de islamişti, dar creştinătatea e lumea civilizată. Mai este oare ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: În inima întunericului

Subiectivitatea, intenţionalitatea, care sunt izvor de conştiinţă identitară, fac loc unor clişee ale unei discursivităţi sociale golite de substanţă, combinate în mod aleatoriu şi generate cel mai adesea automat în spaţiul virtual Doar la finalul lecturii realizează cititorul toate ambiguităţile din titlul romanului publicat de Joseph Conrad în 1899: heart of darkness este inima continentului negru, Congo, dar şi inima ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Nicolae Breban: istoria ca destin

O istorie dramatică a prezentului e un titlu care intrigă, dacă nu îl interpretăm în sensul acelei figuri baroce, concetto, ce îmbină contrariile (concordia discors) pentru a elibera brusc energia unui sens ascuns. Istoria se leagă de obicei de trecut, fie el şi apropiat, precum ultimul secol ce s-⁠a scurs de la dictaturile interbelice, iar dramatic are aici mai curând ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest