Din ultimul număr:
Contemporanul » Modele

Modele

Marian Victor Buciu: Mircea Martin şi nuanţele radicalismului

Inversând istoria literaturii române, deci contextele, în Hasdeu, poetul, îl străvede pe Bacovia, la fel procedează cu alţii, iar Goga îi apare, surprinzător, sincron cu poeţii crepusculari italieni. Pe alţi scriitori „vechi” îi reabilitează artistic: Heliade, Kogălniceanu, Hasdeu-⁠poetul, Alecsandri-⁠prozatorul, Slavici-nuvelistul. Un tip de memorialistică profund critică citeşte M. Martin, „cu nesaţ”, în Tema alegerii (Matei Călinescu – Ion Vianu) (1994). ...

citește »

Andrei Marga: Revenirea lui Adrian Marino

Adrian Marino a vrut să aparţină comunităţii literaţilor, apoi a urcat la teorie şi la ideologie, dar teoretician dincolo de studiile literare nu s-⁠a pretins. Iar termenul de ideolog avea, la el, conotaţie clasică, de exponent al ideilor Poate că Adrian Marino şi-a imaginat nu numai ultimii ani de viaţă, ci şi ceva din posteritatea sa când a scris: „Am ...

citește »

Bogdan Creţu: Antim Ivireanul – un temperamental în amvon

Cap al bisericii, Antim a înţeles să-şi ţină cu demnitate rangul şi să nu se gudure pe lângă puternicii zilei. Îl înfruntă direct pe Constantin Brâncoveanu, punând lucrurile la punct: „Eu aici, în ţară, n-am venit de voia mea, nici de vreo sărăcie sau lipsă”. Altfel spus, nu îi datorează statutul său domnitorului, ci îl merită Ce destin romanesc (şi ...

citește »

Mircea Platon: Spectatorul de operă total

În cazul cunoscătorilor fini, al decadenţilor de belle époque, a căror lume e oricum à rebours, întoarsă cu priorităţile pragmatice pe dos, emoţia estetică e una quasi-religioasă, iar artistul desăvârşit e un (semi)zeu a cărui prezenţă artistică este echivalentul unei hierofanii Opera de artă totală (Gesamtkunstwerk) cere un spectator de artă total. În lipsă, se mulţumeşte şi cu snobii, cu ...

citește »

Marian Victor Buciu: Geneza unei lumi ficţionale

Sunt două lecturi aici: de aderenţă sau aderare şi de suspiciune-cercetare. Partea aceasta de pe urmă vrea el s-o spună la şedinţa de partid: cât stomac atâta conştiinţă, ce-i în stomac e şi-n conştiinţă şi viceversa Îmi restrâng aici lectura, dintr-⁠un studiu mai întins, la anii 1959-⁠1962. În Proza scurtă (ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2014), secţiunea Din periodice, variante include ...

citește »

Mircea Platon: Sufletul românesc al lui Dan Puric

„Ce înseamnă să fii român astăzi în Comunitatea Europeană? România, o margine a  Europei, o margine, dar toate lucrurile tremură la margine, spune cu geniul observaţiei Titu Maiorescu. Şi apropo de această margine, îmi aduc aminte că am fost cândva invitat să ţin o conferinţă despre iubirea creştină în Galda de Jos, o minunată localitate din judeţul Alba. Am simţit, ...

citește »

Constantin Coroiu: Cioran în scrisori, linii la un profil

Exerciţii de filosofie a existenţei, epistolele lui Cioran sunt deopotrivă, dacă nu chiar într-⁠o mai mare măsură, şi exerciţii de filosofie a istoriei, în primul rând a istoriei Europei secolului XX. Lui Cioran viitorul Europei ca, de altfel, şi al Americii (e vorba de America de Nord) nu i se pare deloc roz. Cioran, de la naşterea căruia s-⁠au împlinit ...

citește »

Dumitru Mihalache: O personalitate marcantă a ştiinţei şi culturii

Am deosebita onoare să prezint în cele ce urmează, câteva aspecte esenţiale ale activităţii ştiinţifice ale Academicianului Ionel-⁠Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, o perso­nalitate complexă a ştiinţei şi culturii româneşti şi universale.  Slujitor neobosit al ştiinţei şi învăţă­mântului de-⁠a lungul a cinci decenii după absolvirea Politehnicii bucureştene,  acad. Ionel-Valentin Vlad este binecunoscut pentru calităţile sale de cercetător consacrat în domeniile ...

citește »

Valentin Protopopescu: Freud, Jung şi Buzura

Eveniment Augustin Buzura, Opere complete Ingredientul secret, folosit de-⁠a dreptul genial de acest excepţional cunoscător al sufletului omenesc care este Augustin Buzura, se numeşte, simplu, recursul la iluzie. Fără iluzia veşniciei, a eternei tinereţi, a iubirii juvenile regăsite, a purităţii aurorale, teama de moarte nu poate fi învinsă Nu ştiu cum se face, dar Augustin Buzura reuşeşte în ultimul său ...

citește »

Bogdan Creţu: Când poezia devine un document psihic

Dificultatea comentării poeziei lui Cezar Ivănescu provine şi din caracterul ei redundant. Autorul rescrie acelaşi poem, adaugă încă şi încă un document psihologic unei experienţe care depăşeşte prin tonul său tragic nivelul personal. Există aici o obiectivare faţă de propria rutină existenţială. Oricum, în La Baaad, biografemele fac parte dintr-⁠⁠⁠o mitologie aparte La Baaad (1979) reprezintă punctul de maximă intensitate ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest