Contemporanul » Ancheta Conte » Apel pentru Mircea Vulcănescu! Mari scriitori români – criminali de război?!

Apel pentru Mircea Vulcănescu! Mari scriitori români – criminali de război?!

În preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018)

Mari scriitori români – criminali de război?!

Apel pentru Mircea Vulcănescu

Am aflat cu stupoare că, la cererea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Primăria sectorului 4 din Bucureşti a schimbat numele Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu”. Motivul invocat este că Mircea Vulcănescu a fost subsecretar de stat la Finanţe în guvernul Ion Antonescu. Asupra distinsului cărturar planează acuza de criminal de război. Trecem cu dificultate peste amănuntul istoric că verdictul juridic a fost dat de un tribunal ilegitim, instituit de noul regim bolşevic din România după cel de-al Doilea Război Mondial. Nu putem trece, însă, peste un detaliu de cultură elementară: Mircea Vulcănescu – unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai generaţiei interbelice, autorul unor cărţi capitale precum Dimensiunea românească a existenţei, martir al puşcăriilor stalinisto-dejiste, unde a murit  – face parte, în mod firesc, din patrimoniul spiritual al României. Mircea Vulcănescu merită un loc printre membrii postmortem ai Academiei Române, cum la fel merită ca măcar o universitate din ţară să-i poarte numele.

Din acest motiv, protestăm cu toată fermitatea faţă de atentatul la memoria unui mare cărturar. Facem un apel către edilii sectorului 4 să nu dea curs somaţiei Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Apelăm, de asemenea, la intelectualii cu răspundere ai ţării să nu stea cu braţele încrucişate în faţa unui asemenea afront. Când un nume ca cel al lui Mircea Vulcănescu este supus anatemei ideologice, trebuie să fim uniţi cu atât mai mult cu cât nu e pentru prima dată când suntem aduşi în faţa unor abuzuri de neacceptat.

Campaniile reducţioniste duse în perioada postdecembristă împotriva unor personalităţi de seamă ca, de exemplu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia, Ion Barbu, Constantin Noica, Adrian Marino, Nicolae Breban, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Tudor Vianu, Marin Preda, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Paul Goma, Mircea Iorgulescu, Eugen Uricaru, Cezar Ivănescu, Nicolae Balotă ş.a., judecăţile nenuanţate, etichetele tendenţioase aplicate acestor cărturari de vârf ai naţiunii române – etichete vulgarizatoare ale adevărului istoric, ale vieţii şi operei acestor scriitori de seamă ai umanităţii proveniţi din spaţiul românesc – aduc prejudicii imaginii României şi clatină identitatea naţională. Viaţa şi opera acestor oameni exponenţiali ai României nu pot fi reduse la simpatiile lor de la un moment dat faţă de mişcările de extremă dreaptă sau, după caz, de extremă stângă din România şi din Europa, şi puse în aceeaşi categorie cu neîndoielnic condamnabilele crime ale legionarilor sau ale regimului comunist. Unii s-au detaşat de eroare la sfârşitul anilor 1930, alţii, mai târziu, în anii exilului. Sau, respectiv, după Revoluţia din 1989. Dacă din biografia unei personalități nu pot fi eliminate nici petele negre sau gri, nici din creația sa nu pot fi înlăturate acele opere care, nemarcate de ideologie, reprezintă valori ale culturii naționale și, de ce nu?, universale. Ne-a arătat acest lucru nu numai Franța, ci şi Germania, din ale căror geografii culturale nu lipsesc, de pildă, nici Celine, nici Heidegger (al cărui nume e purtat de un institut de cercetări al Universității Wuppertal: http://www.heidegger.uni-wuppertal.de/). Denunțarea unui episod biografic reprobabil (acceptăm: uneori, nociv, dar pentru care s-a plătit nu o dată cu viața) nu poate fi extinsă și asupra unei creații care se află dincolo de timp. Acțiunile de astăzi ne aduc aminte de eforturile preoților egipteni care, prin ștergerea numelui faraonului, credeau că-l scot din istorie, fără să înțeleagă și adevărul că piramida rezistă milenii.

Revista Contemporanul a publicat în nr. 3 şi 4 (2016) un grupaj de texte despre Legea 217/2015, lege numită în presa scrisă „legea anti-legionară”. Textele tratează abuzurile şi excesele comise în interpretarea legii menţionate. Reiterarea sau invocarea de către dl Alexandru Florian (directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din Români „Elie Wiesel”, care funcţionează sub autoritatea Guvernului României) a verdictelor date de Tribunalul Poporului din 1946 reprezintă o desconsiderare a principiilor statului de drept și o implicită relegitimare a unui regim calificat de Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România drept „nelegitim şi criminal”.

Aducem aceste acţiuni excesive privind interpretarea trecutului recent în atenţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi în atenţia domnului Călin-Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului, cerându-le să iniţieze schimbarea actualului cadru legislativ având ca referinţă legea 217/2015. Luând act de răul făcut, Guvernul României are datoria să reformeze Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care nu asigură standardele de profesionalism cerute de împlinirea importantelor atribuţii ce-i revin.

Ne exprimăm cu fermitate dezaprobarea faţă de măsurile de sprijinire din partea Ministerului Afacerilor Interne a unor asemenea abuzuri incalificabile.

 

Semnează:
acad. Ionel Valentin Vlad, preşedinte al Academiei Române
acad. Nicolae Breban
acad. Victor Voicu
acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române
acad. Răzvan Theodorescu
acad. Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române
acad. Ioan-Aurel Pop
Virgil Nemoianu, prof. dr., membru de onoare al Academiei Române
Ştefan Afloroaei, membru-corespondent al Academiei Române
acad. Gheorghe Păun
Mircia Dumitrescu, artist plastic, membru-corespondent al Academiei Române
Sorin Lavric, scriitor
Aura Christi, scriitor
Lucia Hossu-Longin, realizator TV, autorul serialului „Memorialul durerii”
Corneliu Riegler, profesor de istorie, Colegiul Naţional bilingv „G. Coşbuc”
Sorin Dumitrescu, membru-corespondent al Academiei Române
Marian Nicolae Lincă, preot
Dan Necşulea, regizor
Bogdan Creţu, critic şi istoric literar
Valentin Talpalaru, scriitor
Mihaela Albu, prof. univ. dr., scriitor
Virgil Diaconu, scriitor, director al revistei Cafeneaua literară
Liviu Ioan Stoiciu, scriitor
Magda Ursache, profesor, scriitor
Cornel Ungureanu, prof. univ. Timişoara
Livia Cotorcea, prof. univ. Iaşi
Luiza Barcan, critic de artă
Marian Victor Buciu, prof. univ. dr., critic literar
Marilena Rotaru, jurnalist
Horia Vicenţiu Pătraşcu, scriitor
Nicolae Mareş, scriitor, publicist, diplomat
Simion Dănilă, scriitor, profesor
Nicolae Constantinescu, prof. dr.
Mircea Braga, scriitor, prof. univ.
Rodica Braga, scriitor
Florin Crâşmăreanu, cercetător dr. la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi
Marius Iosif, scriitor
Mircea Ţuglea, scriitor
Nicolae Corlat, scriitor, redactor şef adj., revista Hyperion
Marius Oprea, istoric
Ion Simuţ, redactor, revista Familia
Mara Magda Maftei, conf. univ. dr.
Luiza Marinescu, conf. univ. dr.
Dragoş Popescu, cercetător, Institutul de Filosofie şi Psihologie
Christian W. Schenk, scriitor
Dana Oprica, profesor
Vasile Muscă, scriitor, profesor
Călin Căliman, scriitor, critic de film
Adrian Dinu Rachieru, scriitor, profesor
Nicoleta Sălcudeanu, scriitor
Cassian Maria Spiridon, scriitor
Mircea Platon, scriitor
Marius Chelaru, scriitor
Viorica Ilie, muzicolog
Radu Boroianu, regizor
Mihail Ispirescu, scriitor
Ada Vertan, publicist, revista Spectator
Theodor Codreanu, scriitor
Monica Şerbănescu, Preşedinte Fondator, Director General, Liceul Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”
Ivona Şendroiu, economist
Lăcrămioara Coarnă
Maria Barbu, profesor, Fundaţia „Iustin Pârvu”
Ancuţa Gurban-Dinu, profesor dr. Şcoala Gimnazială „George Topîrceanu”
Adriana Scripcariu, istoric de artă
Virgil Scripcariu, sculptor
Nicoleta Nedelescu, profesor pentru învaţământ primar
Augustin-Ştefan Păunoiu, jurnalist
Andreea Florea Şerbănescu, profesor
Gurban-Dinu Mugurel, operator PC
Vasile Dinu, pensionar
Mărioara Dinu, pensionară
Mariana Dinu, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
Liliana Ţuică, biolog
George Sălcianu, inginer IT
Alex Ştefănescu, critic şi istoric literar
Marius Mărăcinescu, profesor
Ioana Revnic, profesor
Mariana Dogaru, doctor în ştiinţele educaţiei
Victor Roncea, jurnalist
Simona Popa Gyr şi
Demostene Popa, fiica şi ginerele lui Radu Gyr, foşti membri ai Coralei Patriarhiei
Maria Ploae, actriţă
Nicolae Mărgineanu, regizor
Horea Paştina, pictor
Emilia Paştina, restaurator
Silvia Radu, sculptor
Dacian Andoni, pictor
Mihaela Andoni, lect. univ.
Teodora Stanciu, jurnalist cultural
Oana Enăchescu, jurnalist cultural
Ovidiu Nimigean, scriitor
Dora Mezdrea, istoric literar
Mihai Dinu, profesor universitar
Emanuel Conţac, conferenţiar, Institutul Teologic Penticostal, Bucureşti
Ion Dur, profesor universitar
Cristina Bogdan, conferenţiar universitar, Facultatea de litere
Tabita Chiriţă, bibliotecar, Biblioteca Naţională
Octavia Gordon, profesor universitar, Facultatea de Teologie
Virgil Tănase, scriitor
Ion Lazu, scriitor
Lidia Lazu, poetă, actriţă
Gheorghe Glodeanu, prof. univ., scriitor
Al. Florin Ţene, scriitor, preşedintele Ligii Scriitorilor Români
Titina Nica Ţene
Daniela Ciută, preşedinte Asociaţia foştilor refugiaţi, deportaţi, expulzaţi în urma Dictatului de la Viena 1940, filiala Carei
Dina Stoica, învăţătoare, Sebeşul de Jos (jud. Sibiu)
Ioan Radu Văcărescu, scriitor
Constantin Coroiu, scriitor, jurnalist cultural
Mihaela Helmis, jurnalist cultural
Emil Cătălin Neghină, actor, scriitor
Diana Câmpan, conf. univ. dr.
Gabriela Chiciudean, lector univ. dr., scriitor
Simona Grazia Dima, scriitor
Octavian Hoandră, scriitor, jurnalist
Olimpia Tudoran, critic şi istoric de artă
Silviu Guga, scriitor
Eugen D. Popin, scriitor
Valeriu DG Barbu, scriitor, jurnalist
Petru Bejan, prof. univ. dr. Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
Marcel Sultănescu, profesor, inspector şcolar
Dan Pătraşcu, profesor
Gabriela Creţan, scriitor
Csiki Ligia, profesor Şcoala Naţională de Gaz, Mediaş
Csiki Attila, profesor Şcoala Naţională de Gaz, Mediaş
Marin Ifrim, scriitor
Dan Puric, actor, scriitor
Alexandru Petria, scriitor
Darie Ducan, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România
Irina Ciobotaru, scriitor
Ion Vlad, prof. univ. dr.
Carmen Vlad, prof. univ. dr.
Rodica Gabriela Chira, conferenţiar universitar, traducător
Niculae Gheran, critic şi istoric literar
Aneta Nanca, profesor
Al Dobrescu, scriitor
Bogdan Cristian, vicepreşedinte Asociaţia ONEST
Ciprian-Daniel Buzner, Preşedinte Asociaţia Prologos
Adela Panait, Director Şcoala gimnazială „Sf. Antim Ivireanul”
Horaţiu Oana, preşedinte Asociaţia Enable
Melania Oana, medic pediatru
Eugen Mihăescu, membru-corespondent al Academiei Române
Iulian Capsali, publicist, regizor de film documentar
Ioan-Mircea Farcaş, conf. univ. dr.
Adrian Bucureştean, inspector de specialitate
Doina Pologea Berceanu, scriitor
Ilie Rad, profesor universitar
Ştefan Damian, scriitor
Gellu Dorian, redactor şef revista Hyperion, Botoşani
Carmina Mareş, jurnalist
Gabriel Stan, pictor
Cristian Popescu, actor
Zoltan Vereş
Elena Gaja, artist
Radu Tampa, jurist
Alina Gămulescu
Sorin Basangeac, scriitor
Ioan Haneş, profesor
Florin Gherman, inginer
Ghiocel Landa, inginer
Aurel-Ion Brumaru, scriitor
Mihai Mohaci, deputat
Mihai Flund
Iris Gămulescu, student
Alin Buzescu Alin
Iulian Cătălui, jurnalist
Felicia Popa, jurnalist
Dorin Duşa, jurnalist
Tatiana Arişanu, medic
Nicoleta Mitan
Ioan Vaideş, tehnician
Cecilia Toma, jurnalist
Miovic Şcrada, arhitect
Eduard Hvivan, jurnalist
Petru Strauţ, fotograf
Lidia Bora Halchiu, poet
Gheorghe Iosif, artist
Sorina Dascălu, psiholog
Ştefan Crişan, inginer
Dan Anghelescu, scriitor
Ion Buzaşi, scriitor, pr. univ.
Viorel Tutea, cercetător ştiinţific
Daniel Blata, inginer IT
Ileana Voicescu, prof. latină, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”
Costache Claudiu Cosmin, director Liceul Tehnologic Special Nr.3
Coralia Negruţ, profesoară, pensionară
Ion Papuc, scriitor (soţul artistei Valentina Boştină, autoarea bustului Mircea Vulcănescu din sectorul 2 al capitalei)
Costache Claudiu Cosmin, director Liceul Tehnologic special nr. 3
Elena Dulgheru, critic de film, poet, traducător, dr.
Cristian Maria-Roxana medic, dorctor în ştiinţe medicale
Paraschiva Stancu, profesoară
Nae Georgescu, profesor, eminescolog
Nausica Vinţan, administrator Centrul BioFocus
Horia-Constantin Damian, director executiv Intuitive Software
Rareş Jianu, economist
Adriana Condu, muzeograf Muzeul Ţăranului Român
Sergiu Ciocârlan, scriitor
Ioana Diaconescu, scriitor
Dumitru Constantin, jurnalist

Pentru adevăr
Apelul către Ioahnnis al fiicei lui Mircea Vulcănescu

 

Decizie istorică:
Mircea Vulcănescu rămâne în denumirile străzilor sau instituțiilor

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

  1. exgrap@yahoo.com'

    Nu contează la noi manifestaţii de 300 000 cetăţeni, dar este bine să fie semnalată cumva îngrijorarea a multă intelectualitate onestă că e posibil ca un alt lider PNL să vină mâine cu iniţiativa unei radicalizări a legii aplicate acum de PSD Sector 4, şi să ajungă nefrecventabile încă un lot de personalităţi, de la Eminescu şi Blaga până la eseiştii recenţi. Literar, devine ridicol să mai serbezi Centenarul Marii Uniri altfel decât prin nişte lansări previzibile de-ale bestsellarilor postromânismului despre inconsistenţa acestui eveniment de la 1918 al unui popor cam fără Trecut. Tocmai Mircea Vulcănescu are în Enciclopedia României Mari Regale, un text canonic, fascicula Răsboiul pentru Întregirea Neamului (pdf): sas.unibuc.ro/uploads_ro/1153/143/razboiul-intregirea-neamului.pdf

  2. historic@yahoo.fr'

    Dar Mircea Vulcănescu NICI nu are sentinţă de condamnare !!!! Istoricul IONUŢ BUTOI tocmai a arătat asta în spaţiul public !!!

  3. afrodita.iorgulescu@ase.ro'
    Afrodita IORGULESCU

    As dori tare mult sa semnez si eu acest Apel!

    Dr. Afrodita Iorgulescu
    Profesor Emerit ASE Bucuresti

  4. Dorin.m.popescu@gmail.com'

    Avem puține valori ca să mai și renunțăm la ele

  5. ofarcasanu@yahoo.com'
    Octavian Fărcășanu

    Pe dos și pe din dos, d-le Alexandru Florian !
    Dacă D-v. reprezentați un institut, atunci respectați, cel puțin, Institutul și pe Elie Wiesel.
    Este o nedreptate strigătoare la cer, o sfidare a adevărului. Și o insultă a românilor. Mircea Vulcănescu este omul care i-a apărat pe evrei. Și a făcut-o public nu pe sub masă cum faceți D-v.
    Nu știu ce studii ați făcut ca să ajungeți la această concluzie, dar dacă ați fi studiat istoria ați fi aflat că a încercat, din poziția decsubsecretar de stat la Finanțe și vă voi da citatul dacă voi avea spațiu suficient. El a refuzat să semneze constituția din 1938 care îi discrimina pe evrei; a fost unul din cei 5483 de români care a avut acest curaj și și-a dat demisia(respinsă de ministrul Cancicov și de Carol.
    Ii ajuta sistematic, ca orice bun creștin pe evreii care îi cereau ajutorul; iar în ziua când s-a dat decretul de a purta steaua lui David, D-na Vulcănescu a făcut, ostentativ, o vizită unei familii de evrei care îi cerea mereu ajutor materil. Cunoașteți cumva demersul pe care l-a făcut la Antonescu pentru ca evreii să nu mai fie scoși la dezăpezire, cum, ulterior, noi românii eram socși la măturatul străzilor:

  6. ofarcasanu@yahoo.com'
    Octavian Fărcășanu

    Nu am putut crede, până azi, d-le Alexandru Florian că un om cu pretenții de intelectual, evreu de etnie, poate să se hrănească spiritual cu ură față de cei care nu se mai pot apăra, cu dispreț față de adevăr și cu minciuni față de semenii lui și față de un institut care poartă numele unui om ce s-a impus posterității prin suferință și prin spirit de adevăr și dreptate.
    Prin ura pe care u dovediți pentru un român care a suferit ca și Elie Wiesel, mai mult chiar, s-a jertfit pentru valorile umane, punându-și viața în pericol, apărând-o pe a altora dovediți impietate, deți clamați, la răspântii, dreptate.
    Mircea Vulcănescu, a salvat oameni de la moarte, a ajutat, el și familia lui, evrei aflați în pericol, a ajutat, de asemenea, stirpea,neamul evreesc în momente grele, folosind prestigiul lui, pentru a-i ocroti de răul care îi urmărea.
    Cercetați documentele dosarului Mircea Vulcănescu de la Tribunalul Poporului !
    Voi aduce trei dovezi: a demnitarului-eminent economist- și a omului – creștinul care știa să să ofere iubire:
    1) a propus guvernului Antonescu să-i scutească pe evreii care au de lucru, de obligația de a mai fi scoși la dezăpezire, pentru a-și vedea de afacerile lor;
    2) a îndemnat-o pe soția lui să-i ajute pe evreii nevoiași, asumându-și ura extremiștilor din neamul său, vizitând o familie de evrei chiar în ziua în care s-a dat decretul prin care evreii erauobligați să poarte steaua lui David.
    3) a ceruti a obținut dreptul de a angaja evrei la Institutul de statistică al României
    Pentru aceste gesturi umanitare și creștinești, extremiștii din stirpea lui nu l-au urât și nu l-au judecat; astăzi la 65 de ani de la moartea lui în închisoarea de la Aiud, un evreu îl urăște, l-a judecat și l-a condamnat a doua oară.
    E o zi tristă pentru ELIE WIESEL, d-le Alexandru Florian !
    Cu gânduri de bine, Octavian Fărcășanu

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest