Contemporanul » Ancheta Conte » Alexandru Surdu: Enciclopedia familiilor nobile maramureşene de origine română

Alexandru Surdu: Enciclopedia familiilor nobile maramureşene de origine română

Numele bunicilor şi ale părinţilor, ale eroilor din cele două Războaie Mondiale care au stropit cu sângele lor Pământul Ţării şi au stat de strajă la hotarele Ei până în zilele noastre…

Înfiinţarea Asociaţiei „Bogdan-⁠Dragoş” a urmaşilor nobilimii maramureşene, cu sediul la Sighetu Marmaţiei, şi-⁠⁠a propus ca obiectiv principal recunoaşterea oficială a descendenţei nobiliare a unora dintre personalităţile politice, religioase, culturale şi ştiinţifice din Maramureşul Istoric. S-⁠⁠a urmărit astfel, în preajma Centenarului Marii Uniri, dovedirea romanităţii celor două treimi din Maramureşul Istoric de dincolo de Tisa pe linie nobiliară, atestată documentar prin recunoaşterea de către regele Robert de Anjou a cnejilor şi a voievozilor maramureşeni. Pentru aceasta este necesară însă cunoaşterea principalelor lucrări în care sunt menţionate diplomele nobiliare maramureşene: Ioan Cavaler de Puşcariu, Date istorice privitoare la familiile nobile române, din 1892 şi 1895, şi Ioan Mihali de Apşa, Diplome maramureşene din secolele XIV şi XV, din 1900. Ele au fost reeditate de către Vasile Iuga de Sălişte în anul 2002 şi, respectiv, 2009, în tiraje mici. În plus, sunt greu de citit şi de transportat.

Pentru a suplini aceste neajunsuri Ion şi Livia Piso au publicat la Editura Eikon, Bucureşti 2015, lucrarea lui Alexandru Filipaşcu, Enciclopedia familiilor nobile maramureşene din origine română, cu traducere în limba engleză de Ligia Tomoioagă. Cartea are 635 de pagini şi face referinţe rezumative la 458 de familii nobile din Maramureşul Istoric.

Alexandru Filipaşcu (1902-1959), fost Primar al oraşului Sighet (1933-⁠⁠1937), tatăl Doamnei Livia Piso, descendent al Familiei Filipciuc de Dolha şi Petrova, doctor în filosofie şi teologie, autorul primei istorii a Maramureşului, cercetător la Centrul de Studii şi Cercetări Transilvane (1943-⁠⁠1947) şi profesor de istorie la Institutul Teologic din Cluj (1948-⁠⁠1952), deţinut politic, mort la Canalul Dunăre-⁠⁠Marea Neagră în 1959, a elaborat această Enciclopedie utilizând, faţă de cele două lucrări menţionate, un număr impresionant de documente din Arhiva oraşului Sighet şi din alte arhive şi biblioteci, el însuşi deţinând peste o sută de documente reproduse parţial în Enciclopedie. Cu toate că forma finală a lucrării i-⁠⁠a fost confiscată de Securitate după arestarea sa (15 august 1952), s-⁠⁠au găsit toate însemnările sale pe care le-⁠⁠au folosit editorii menţionaţi pentru reconstituirea întregului.

Enciclopedia de faţă are o introducere cuprinzătoare în care editorii se referă la principalele lucrări româneşti şi străine referitoare la semnificaţia şi importanţa Diplomelor Nobiliare Maramureşene pentru Istoria Românilor în genere şi pentru Istoria Transilvaniei şi a Maramureşului în special. Sunt menţionate şi combătute cu argumente documentare incontestabile, rămase de la regii din Familia de Anjou, teoriile după care românii ar fi venit după secolul al XIV-⁠⁠lea în Transilvania. Or, Diplomele Regale îi menţionează pe Cnezii şi pe Voievozii din Maramureş, ale căror drepturi nobiliare le recunosc, înaintea ocupării Transilvaniei de către armatele maghiare. De altfel, din documente reiese şi faptul că Ţara Maramureşului (Terra Maramorusiensi) nici nu făcea partea din Ungaria. Abia ulterior, după organizarea Maramureşului în comitate se instituie stăpânirea maghiară. Dar şi în aceste condiţii, pe baza datelor, reiese că peste 170 de nobili români din Maramureş erau reprezentanţi ai regalităţii (Homo Regius), că 11 aveau gradul de comite, 60 de vice-⁠⁠comite, iar pretori şi vice-⁠⁠pretori peste 500. Titlurile nobiliare ale familiilor româneşti din Maramureş sunt menţionate şi în Investigaţiile Nobiliare ulterioare, cea din 1752, de exemplu, care le atestă vechimea de la începutul secolului al XIV-⁠⁠lea.

Cercetările asupra documentelor continuă la Centrul documentar-⁠⁠expoziţional al nobililor maramureşeni de origine română din Vişeul de Sus, care organizează periodic simpozioane şi colocvii pe teme referitoare la nobilimea română din Maramureşul Istoric, iar Comisia de Propuneri din cadrul Asociaţiei „Bogdan-⁠⁠Dragoş” şi Comisia de atestare a calităţii de urmaş al unei familii nobiliare maramureşene verifică documentele doveditoare ale descendenţilor actuali care poartă încă numele eroilor din vechime (după opt secole); numele bunicilor şi ale părinţilor, ale eroilor din cele două Războaie Mondiale care au stropit cu sângele lor Pământul Ţării şi au stat de strajă la hotarele Ei până în zilele noastre.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest