Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2017

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2017

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2017

 

Editorial

Nicolae Breban ● A doua naştere/ 3

O nouă naştere, atât de târzie? Posibil! Importantă se pare nu a fost această extincţie sau fractură, cât faptul, necesitatea stringentă ca eu să mă recunosc în această nouă, neîncercată ipostază – drept creator.

Eseu

Bogdan Creţu ● „Literatura feminină”.

Se observă că marele critic lucrează deja cu abstracţiuni, mai precis, cu tipologii clasice. Mai precis, cu tipologii datate, dacă ţinem cont că, în 1947, prezenţa scriitoarelor în literatura europeană, dar şi în cea română nu mai reprezenta de mult un accident.

Moduri de utilizare (I)/ 4

Despre identitate în preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018)

Mircea Platon ● Naţiunea în istoria europeană – realitate premodernă sau invenţie modernă?/ 5

Chiar dacă statul are capacitatea de a iniţia şi întreţine procese formatoare de identitate, el nu e singurul sponsor al acestor identităţi care evoluează imprevizibil, în pas cu o lume în forţată schimbare, sfâşiată între opţiuni capitaliste, comuniste, imperiale, supranaţionale, globaliste, şi regionale.

Polemice

Dan Berindei ● Noi şi reaşezarea lumii/ 7

Fără îndoială suntem cetăţeni ai planetei, suntem europeni, dar înainte de aceasta, suntem români şi se impune să nu uităm acest lucru, nu numai din punct de vedere moral, dar şi pentru că astăzi, în timpuri de reaşezare, mai mult ca oricând avem interesul pentru aceasta.

Poemul lunii

Lucian Blaga ● Înviere/ 7

Eseu

Mircea Braga ● Întâmplarea terapiei şi accidentul remediului/ 8

Dacă un scriitor are măcar un singur cititor, aici şi acum, pentru care cartea scrisă de el reprezintă ceva, mult sau puţin, merită şi trebuie să continue pe acest drum, împlinind unicul printr-o altă unicitate. Restul ţine de avatarurile… Paradisului.

Eseu

Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Conştiinţa morţii la români: de la negare la tragism/ 10

Omul vrea să cunoască, să fie fericit şi să-şi împlinească destinul numai într-atât cât ştie că moare. Adevărata conştiinţă a morţii – şi dacă într-adevăr a fi conştient înseamnă a fi conştient de moarte, putem spune că adevărata conştiinţă este o conştiinţă tragică.

Poeme de Rodica Braga/ 11

Realitatea TV la… Clubul Ideea Europeană

Ce spun academicienii (II)

Invitaţi: Nicolae Breban, Augustin Buzura, Gheorghe Păun, Eugen Simion, Victor Voicu

■ Amfitrion: Octavian Hoandră/ 12

Văd că unii domni, dintre care pe unii îi cunosc, ne asociază pe noi – mă miră, în această ordine de idei, amicul meu, Gabriel Andreescu – cu unele elemente ale ale ceauşismului. Asta mi se pare total incorect! Academia Română n-are nici o legătură cu ceauşismul! Eu mi-am dat demisia contra lui Ceauşescu de la cel mai înalt nivel din ţările din Est, din poziţia de membru al Biroului Uniunii Scriitorilor şi al Comitetului Central. Pentru că am simţit că în ’71 Ceauşescu părăseşte poziţia bolşevică, îşi rupe masca de bolşevic – spun asta într-un text care o să apară în curând, Viaţa mea – şi vrea să intre între voievozii români. E adevărat că, intrând cu forme grosolane, dogmatice, staliniste în istoria României, alături de Eminescu şi de Mihai, dictatorul a compromis, atunci, valorile naţionale. Dar să pui un semn de egalitate, astăzi, între naţionalism, patriotism, Ceauşescu şi comunism e o ticăloşie! O ticăloşie, domnilor! Şi cei care o fac nu-mi sunt prieteni!

Rolul intelectualilor e imens. Dacă am avea o intelectualitate conştientă, lucidă, stăpână pe situaţie, conştientă de ţara în care se află, de rolul ei şi de viitorul ei, cred că lucrurile s-ar îndrepta. Nu trebuie neapărat o anumită clasă să salveze, ca să zic aşa, ţara. Ţara poate fi salvată prin valorile ei din acel moment. Deci, pentru mine este importantă promovarea culturii în toate mediile. Numai cultura te poate salva, numai cultura poate să ne ducă unde ar trebui să ajungem sau unde trebuie să ajungem.

Lecturi

Ioan Aurel Pop ● România cum este şi cum ar putea să fie…/ 16

Cultura românească trebuie să fie brandul nostru; oamenii trebuie determinaţi să se reîntoarcă în casa sufletului lor; să nu rămânem sclavii televiziunilor; pentru a combate kitsch-ul, să stimulăm cultura; să promovăm dialogul, într-o lume care a pierdut abilitatea de a comunica; să nu devenim sclavii maşinilor şi să nu ne modificăm genetic; să readucem în noi bucuria de a trăi; să cultivăm familia, dar să ne resetăm total politica.

Istorie şi actualitate

Radu Boroianu ● Limba latină, prima instituţie a Europei/ 17

De la stoicii Greciei antice la Seneca, de la cosmopolitismul implicit al credinţelor iudeo-creştine la marii umanişti şi artişti ai Renaşterii, de la Dante şi Petrarca, la Shakespeare şi Cervantes, la Voltaire, Camões, Thomas Hobbes, de la Copernic, Comenius şi Dimitrie Cantemir, de la Montesquieu, Kant şi Goethe, la Eminescu şi Petöfi, la filosofii şi scriitorii din secolul XX, această concepţie generoasă de acceptare a diferenţelor şi de deschidere către Celălalt a străbătut şi a articulat spiritul European.

Clubul Ideea Europeană

Dana Oprica în dialog cu Radu Boroianu „Dacă încercăm să punem oamenii de valoare

să se cunoască între ei, vom fi salvaţi”/ 18

Eu cred că România ar trebui să se lase caracterizată de valorile ei, repet, şi nu de defecte. Cred în continuare că România trebuie să-şi pună aceste valori la îndemâna omenirii pentru ca omenirea să se uite şi altminteri către noi. Dar, în acelaşi timp, în asta cred: cred că oamenii care sunt purtători de valori trebuie să se cunoască între ei, trebuie să aibă contact, trebuie să se înţeleagă unii pe ceilalţi, pentru că asta va fi spre beneficiul tuturor. Dacă îi lăsăm pe stupizi să se cunoască între ei, va fi o greşeală care ne va costa. Dacă încercăm să punem oamenii de valoare să se cunoască între ei, vom fi salvaţi, vom avea un viitor.

■ Important

Scrisoare deschisă de susţinere a lui Radu Boroianu la conducerea ICR-ului/ 21

Eseu

Virgil Nemoianu ● Estetic şi religios/ 22

Domneşte o senzaţie de nemulţumire, de anxietate, de insatisfacţie. De unde provine? Eu sunt convins că în bună parte din dezechilibrul dintre material şi spiritual, din îngustarea accesului spre transcendenţă. Iar la rândul său acesta e cauzat (şi) de o înlăturare sau diminuare a Frumosului. Acesta din urmă, o spun cu toată convingerea, este exemplul suprem la procesului de Încarnare, a modului în care Divinul păşeşte în imanent, în care creativitatea spirituală recuperează materia. Tocmai de aceea nu ne putem imagina pe deplin supravieţuirea noastră, viitorul nostru, în absenţa Frumosului.

Din infern, cu dragoste

Aura Christi ● Poveşti de iubire/ 24

Câte poveşti am trăit, trăiesc şi sper, cred că voi mai trăi alături de aceşti şi alţi prieteni, înhăţându-i în ceea ce numim noi toţi – din răsfăţ, şi nu doar din răsfăţ – tribul Conte! O grădină de oameni mari. O grădină-sărbătoare. „Şezi blând, şezi blând,/ va fi sărbătoare în curând” murmură Scândurica din romanul Beniamin – un diamant dăruit literaturii române de Eugen Uricaru.

Teamă mi-e că aceşti oameni-grădină, aceşti oameni mari, care au norocul de a avea parte de mari poveşti de iubire, sunt şi ultimii apostoli ai unui mod de a iubi pe cale de dispariţie. Cred că sunt un om privilegiat, un om norocos, pentru că am avut şansa de a fi martorul acestor iubiri de o intensitate şi durată rare în lumea de azi. Am avut prilejul de a mă hrăni ani, decenii, din aerul lor rarefiat, lumesc şi atât de… nelumesc, totuşi. Am avut şi mai am norocul de a mă înfrupta din lumina vie, atât de vie, a acestor poveşti de iubire.

Cum să suporţi viaţa între două cărţi? Cum să suporţi viaţa între două poeme, când ştii că fiecare poem e o poveste de iubire? Fiecare poezie poate fi ultima. Chiar ultima. Şi o smulgi din carnea sufletului tău, a sufletelor tale; ea se scrie prin tine, se smulge din tine, aşa cum erau smulse bucăţile din Osiris. Dincolo de ea rămân cuvintele, aşternute în raza acelui surâs blând, de o smerenie profundă, care rarefiază aerul şi mişcă munţii şi mările din loc…

Ostrovul Învierii

Aura Christi ● Dragă Friedrich/ 26

Semnal editorial ■ Editura Academiei Române

Gelu Negrea ● Despre noi, numai de bine/ 27

Ca şi miticii caragialieni, moromeţii au cu obstinaţie nevoie, pentru a exista şi a se manifesta, de alţii: de parteneri, de asistenţă, de spectatori. Viaţa lor este, în primul rând, una publică şi doar într-o măsură foarte redusă include dimensiunea privată.

Eseu filosofic

Andrei Marga ● Modernismul lui Virgil I. Bărbat/ 29

Virgil Bărbat a trecut prin filtrul personal problema şi situaţiile şi a formulat puncte de vedere proprii care au rămas viguroase. El a elaborat în România epocii o concepţie modernistă, articulată filosofic şi sociologic, explicit distanţată de un tradiţionalism prăfuit şi ataşată democratizării de care este şi acum nevoie.

Polemos

Adrian Dinu Rachieru ● „Fructul oprit” al plagiatului/ 30

Chiar dacă primul Dobrescu, un foiletonist pur-sânge, titular în faimoasa echipă de critici a Convorbilor literare (1972-1990), devenise, prin exigenţă şi francheţe, temut, cercetând, de regulă, producţia curentă (ca dovadă, cele trei volume de Foiletoane), interesul său nu era deloc străin de scormonirea arhivelor. El, în armura justiţiarului, făcea figură de critic bătăios, cu opinii proprii, dislocând prejudecăţi confortabile.

Dintr-o haltă părăsită

Cassian Maria Spiridon/ 30

Clubul Ideea Europeană

George Motroc în dialog cu Theodor Codreanu

Convorbiri literare la 150 de ani/ 31

Convorbiri literare este creaţia unui grup de tineri entuziaşti, fii de boieri, întorşi de la studii din străinătate, care au pus temelia Societăţii Junimea (26 martie 1863), cu ţinte culturale reformatoare, menite să schimbe paradigma culturală sedimentată de cealaltă generaţie extraordinară, numită paşoptistă şi care se conturase, în împrejurări mai puţin favorabile, în jurul altei reviste ieşene de mare prestigiu.

Lecturi

Constantina Raveca Buleu ● Spre o exegeză integrală/ 32

Simetric, traseul exterior al lui Eliade prin India este dublat de o evoluţie interioară, translată acut în operă, care deţine prima partitură în acest experiment dialogal realizat peste vremi, fiecare etapă a periplului indian eliadesc fiind descrisă înainte de toate prin prisma autorului studiat, secondat, în tonalităţi lirice pe alocuri, de vocea exegetei.

Împotriva uitării

Vissarion Alexa ● Caragiale după Caragiale/ 33

„Oamenii, legile cari stăpânesc mersul omenirii tot în mâna proniei cereşti sunt şi trebuie să rămână; căci a puterii acesteia nepătrunse de noi este şi omenirea o arătare.”

Polemice

Magda Ursache ● Jitia unui scriitor-martir: V. Voiculescu/ 34

Lui Voiculescu nu i se cunoaşte nici un compromis. Şi-a trăit credinţa ortodoxă până la 79 de ani, când a murit. Să crezi în Dumnezeu era delict puşcărizabil. Şi l-a asumat. L-au scos din dispensarul Turdei aproape paralizat de morbul lui Pott, căpătat intra muros. Eliberat, muribund, în 30 aprilie ’62. Nu le-a povestit nimic copiilor despre Jilava, despre Aiud: „Mai bine să nu ştiţi nimic”.

(Con)texte     

Maria-Ana Tupan ● De Înviere/ 35

Film

Călin Căliman ● Primele premii cinematografice româneşti/ 36

Desfăşurată în ambianţa primitoare, elegantă şi relaxantă a Palatului Ghica-Tei din Bucureşti, în prezenţa a sute de oameni de cultură şi de film, bucurându-se de contribuţia unei interprete de marcă precum Stela Enache şi a iscusiţilor rapsozi populari prezenţi la manifestare, cu cântecele lor emblematice, Gala Premiilor U.A.R.F., moderată cu nerv şi personalitate de regizorul Ioan Cărmăzan, a fost o izbutită sărbătoare a filmului şi culturii naţionale.

Corespondenţă din Canada

Mircea Gheorghe ● Francofonia literară canadiană/ 37

Primele texte în care literatura quebecheză din zilele noastre îşi caută strămoşii, premerg cu mult identitatea canadiană şi cu atât mai mult identitatea quebecheză. Din acest motiv, în raport cu „problema naţională”, extrem de importantă mai târziu, ele pot fi considerate ca facând parte dintr-o preistorie.

Bref

21 Martie – Ziua Internaţională a Poeziei

Recital cu pereche. „Noi şi amintirea lor” şi Gala de poezie & Jazz/ 38

Anul literar 2016/ 38

Eveniment

Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”

Premiile „Nichita Stănescu” pe anul 2017/ 39

Noutăţi editoriale:

Nicolae Breban, Viaţa mea

Viaţa mea, cel mai nou volum semnat de Nicolae Breban, unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani, a apărut în această săptămână la Editura Polirom, în ediţie cartonată, şi în format digital.

„Viaţa mea este o carte de o mare densitate epică, evocând şi totodată analizând evenimente-cheie din existenţa marelui romancier. Prezenta autobiografie este organizată tematic, criteriul cronologic nefiind încăpător: copilăria, adolescenţa, descoperirea primelor pulsiuni creative, prietenia, viaţa literară, cariera, aventura politică, femeia, exilul, tatăl fac materia unor capitole separate. Totul este însă subjugat de exorbitanta voinţă de a crea – care dă coerenţă şi sens existenţei lui

Nicolae Breban. De aceea, Viaţa mea nu este doar reconstituirea unei biografii excepţionale, ci şi verificarea unei structuri, a unei «trăiri-tip care revine mereu», formulă prin care Nietzsche, invocat adesea de scriitor, definea caracterul. Mai mult ca niciodată, Nicolae Breban este dispus să meargă până la capăt, scormonind în trecut cu luciditate şi spirit critic, dar şi cu nostalgie şi patetism; martor al epocii pe care a traversat-o şi al propriei existenţe, el este însă şi un personaj viu, fabulos, extravagant, imprevizibil, capabil de uluitoare contradicţii, din seria memorabilelor personaje proiectate ficţional în atîtea romane. Viaţa lui Nicolae Breban se confundă, în mai mare măsură decât a oricărui alt scriitor român, cu monumentala sa operă.” (Bogdan Creţu)

Vă dorim lectură plăcută!

 Doriți să citiți anumite articole din numărul curent (Click aici)

Logo-romania-citeste-ro

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest