Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 05 / Mai 2016

Revista Contemporanul nr. 05 / Mai 2016

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 05/ 2016

Editorial mai_2016_reader-1

Nicolae Breban • Viaţa mea/ 3

Dar în această sintagmă de o banalitate fără margini se ascunde un cuvânt, viaţa, noţiune, termen, cum vreţi s-⁠o luaţi, despre care unii eroi ai ultimelor mele texte epice afirmă pur şi simplu că nu există!

Repere ■ George Bacovia (1881-1957)

Bogdan Creţu • Despre Bacovia de la dreapta la stânga/ 4

Bacovia nu este un lipsit de vitalitate şi un deznădăjduit, aşa cum încearcă să ne convingă, recurgând la această retorică a simplităţii. Cultivă banalitatea nu doar dintr-⁠un apăsător sentiment al lipsei de sens, dintr-⁠o prejudecată existenţială a anodinului, ci şi din amuzament. Bacovia – ludic? Sigur că da.

Din infern, cu dragoste

Aura Christi • Un principe al subteranei/ 5

Culmea e că post-⁠puberul acela singuratic, care doar cu nişte ani în urmă, înfricoşat de singurătate şi de cine ştie ce alte minuni, se ţinea scai de maică-⁠sa, n-⁠a mişcat! N-⁠a mişcat toată viaţa din subterana lui, nici de lângă uşa înfiptă la ieşirea din gurile-⁠i de balaur, învăţând s-⁠o trateze – ca un principe – drept un dar!

Eveniment: ● Academia Română (1866-2016)

Ionel Valentin Vlad • Academia Română – un simbol al unităţii naţionale/ 7Ionel-valentin-Vlad-ZIUA-culturii-nationale

Iniţierea şi elaborarea Strategiei de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani, coordonată de 11 institute de excelenţă ale Academiei Române, luările de poziţie în problemele care vizează identitatea naţională, interesul naţional şi solidaritatea noastră atât în condiţii favorabile, cât şi în condiţii grele, confirmă încă o dată rolul fundamental pe care Academia îl are în viaţa românilor.
Academia este preocupată şi astăzi de recunoaşterea valorilor ştiinţifice şi culturale din România în lumea întreagă.

Academia Română (1866-2016)

Clubul Ideea Europeană

Elena Solunca în dialog cu Bogdan C. SimionescuBogdan-d-simionescu

„Conservarea valorilor şi identităţii naţionale e un imperativ în actualul context european”/ 8

„Intenţia fondatorilor Academiei Române a fost de a aduna minţile strălucite ale tuturor provinciilor româneşti şi de a le utiliza în slujba naţiunii”.

În societatea românească trebuie restabilită scara autentică a valorilor. Societatea românească e măcinată de lipsa reperelor, de neutralizarea valorilor autentice prin avalanşa subculturii şi implicarea insuficientă a elitelor.

Eveniment ■ Cărţi ce deschid cerurile

România la Târgul Internaţional de Carte de la Londra 2016/ 11

Cele trei zile de lansări de carte, dialogurile, expoziţiile şi concertele au gravitat în jurul a doi scriitori emblematici pentru literatura română a secolului XX – Mircea Eliade şi Mihail Sebastian –, readuşi pe rafturile iubitorilor de lectură din Marea Britanie prin intermediul celor două volume traduse în limba engleză – Romanul adolescentului miop şi De două mii de ani

Dezbaterile Academiei Române ■ Identitatea naţionalăSolunca-Ioan-Aurel-Pop

Ioan-Aurel Pop • Un element definitoriu al identităţii româneşti/ 12

Împărtăşindu-⁠ne mereu din seva acestor „locuri de ispititor belşug şi de trecere a oştilor”, se cuvine să ducem mai departe marea învăţătură a savanţilor de spiţă veche şi – cum spunea Vasile Pârvan – „să-⁠i slăvim pe daci pentru vitejia lor şi să-⁠i binecuvântăm pe romanii cuceritori, căci datorită lor ne-⁠am născut noi, miracolul românesc”

Cultura istoriei şi a credinţei

Alexandru Surdu • Vremea judecătorilor/ 13alexandru-surdu

Să luăm însă aminte! În timpul dictaturii comuniste au fost condamnaţi şi închişi la noi mai mult de trei milioane de oameni nevinovaţi, dintre care au murit în închisori, lagăre şi deportări, bătuţi şi torturaţi, peste două milioane. Or, toţi aceştia au fost judecaţi, uneori în procese publice, iar la sentinţe au contribuit avocaţi, procurori şi judecători.

Cultura identităţii

Mircea Platon • Despre şcoala independenţei naţionale (II)/ 14

Dorinţa experţilor de a reforma învăţământul în termenii intereselor corporate de azi ne dă o imagine vie, i-⁠mediată, a ceea ce va deveni România produsă de un sistem de învăţământ lipsit de amploarea axiologică, temporală şi disciplinară pe care o cere antrenamentul pentru apărarea intereselor naţionale pe termen lung, de care vorbea Papacostea. O Românie a boşimanilor travestiţi în elită care vor continua să trăiască de azi pe mâine, din cules, vânătoare şi pescuit. De suflete

Eseu filosofic

Horia Pătraşcu • Primul vehicul al omului – scara/ 16mai_2016_reader-2

Cultura educaţiei

Andrei Marga • Erori în PISA şi Bologna/ 17

Dezvoltarea educaţiei este imperativă, doar că nu se poate atinge punând în paranteză, ca nerelevant, ceea ce gândesc şi spun dascălii, cetăţenii despre situaţie, inclusiv despre situaţia în care se află

Eseu

Mircea Moţ • La Dieppe, lângă Stephanne Mallarmé/ 18

Cioran trăieşte experienţa unei renaşteri semnificative. Prin adoptarea limbii franceze, el nu a „trădat” şi nu şi-⁠a renegat limba: pus să aleagă între afectul impus şi ocrotit de limba maternă şi rigoarea expresiei promise de limba franceză, Cioran a pariat pe Artist

Clubul Ideea Europeană  

O carte-eveniment: Nicolae Breban, Jocul şi fuga

Crişu Dascălu • Necesarul Breban/ 19Nicolae-Breban-Jocul-si-fuga-cop

Datoria creatorilor noştri, a scriitorilor îndeosebi, este să înveţe din această norocoasă împrejurare şi să creeze opere durabile. Iar noi, cei de faţă, avem la rându-⁠ne norocul de a ne afla alături de unul dintre cei mai mari creatori: Nicolae Breban

Lucian Cremeneanu • Spectacolul unei personalităţi/ 20

E important să ştim unde ne situăm şi cum răspundem la întrebarea: trăim într-⁠o Europă a naţiunilor sau o Europă a regiunilor? Regionalismul european este o imensă capcană ce poate duce la eclipsarea valorilor naţionale.

Victor Voicu • Nicolae Breban şi voinţa de a înfăptui/ 21

Nicolae Breban leagă ideea de risc la care se expune creatorul şi implicit cercetătorul, de ideea de destin

Lecturi

Laura Pavel • Umbra lui Nietzsche şi ideologia ca farsă/ 22

Pentru Nicolae Breban relevantă este nu atât dezbaterea asupra „banalităţii răului” (dacă e să invoc formula celebră a lui Hannah Arendt), cât o anume condiţie excepţională pe care o conferă personajelor sale, iar această excepţionalitate şi problematizare în cheie etică a umanului devine, ea însăşi, o posibilă soluţie la „banalitatea răului” din istoriemai_2016_reader-23

Eveniment: RomâniaCiteşte la Iaşi

● Convorbiri literare/ 23

Crişu Dascălu • 75

Cornel Ungureanu • Între amintiri/ 24

Doina Bogdan-Dascălu, Bogdan Mihai Dascălu, • Introducere la un poem/ 24

Ionela Mengher • Model de exigenţă şi bunăvoinţă/ 25

Ion Boldea • Înţelepciune şi sănătate/ 26

Aura Christi • Un herald al lucrurilor rotunde/ 26

O carte-eveniment

Gabriel Andreescu, Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist

Gestul nebun de a-⁠ţi ridica vocea, pe lângă faptul că în jurul tău se va căsca un gol imens, în clipa următoare va şi atrage un uriaş mecanism de decredibilizare, de maculare. Mecanismul funcţionează fără greş. În absenţa oricărei solidarităţi, individul poate fi strivit de mizeria revărsată asupra sa de nimeni alţii decât de profesioniştii mizeriei.

Nicoleta Sălcudeanu • Marea caterisire/ 27

Polemice

Adrian Dinu Rachieru • Este necesară o istorie politică a literaturii postbelice?/ 29

Îmbrăcând armura omului de ştiinţă, Gabriel Andreescu oficiază distant, cu gravitate şi, fără a-⁠şi propune a întocmi o Istorie politică, oferă informaţii preţioase, de neocolit, pentru cei care se vor încumeta să atace un atare proiect sisific. Care nu se poate construi decât cu onestitate, cu documentele pe masă, instrumentând corect cazurile, apărând soliditatea şi „puritatea motivaţională” a judecăţilor.

Cronica literară

Nicolae Bârna • O exegeză relevantă/ 31

Studiul lui Marian Victor Buciu are şi virtutea de a reprezenta o contribuţie la eliminarea acestei lacune.

Cont(texte)carte-cop-tupan

Maria-Ana Tupan • Ale timpului două feţe/ 32

Dintr-o haltă părăsită

Cassian Maria Spiridon. • Lecţia de zbor/ 32

Cultura memoriei

Magda Ursache • „Bătrânu a ştiut”/ 33

Cartea a fost prezentă la standul Editurii Eikon, în 10 martie, iar Bătrânu se află cuprins în toate laturile ştiinţei lui de carte: ca etnolog, folclorist, estetician, filosof al culturii, istoric şi critic literar; nu în ultimul rând, ca polemist

Feedback către un prieten

Constantin Lupeanu • În trenul rapid de Hangzhou/ 34lup-3

Sunt un trimis al Măritului Rege şi Împărat Burebista, să negociez convieţuirea paşnică a Imperiilor Dac şi Han chinez, care se învecinează pe undeva în apropiere de Marea Caspică. Eu am bătut primul Drum al mătăsii – o centură, un drum, cum a fost lansat în China de curând!

Corespondenţă din Spania

Dana Oprica • Scrisori din exil/ 35

Filmcalin-afis

Călin Căliman • Geo Barton, un actor „pentru toate timpurile”/ 36

În prima seară a rulat capodopera lui Victor Iliu Moara cu noroc, inspirată de celebra nuvelă a lui Ioan Slavici, un film în care Geo Barton este unul dintre personajele principale ale conflictului, Lică Sămădăul

Dana Duma • Trei filme despre film/ 37duma-hail-caesar

Cu speranţa că tinerii spectatori vor reţine varianta tradusă a titlului peliculei şi nu pe cea originală, Hail Caesar!, am intrat cu mari aşteptari la noua creaţie a fraţilor Coen, faimoşi pentru originalitatea scenariilor lor şi pentru umorul cu accente sumbre şi absurde

Corespondenţă din New York

Roxana Pavnotescu • Pas de trois cu Alessandra Ferri/ 38roxana-1

Revista revistelor

C. Stănescu • Ulise în arhiva lui Rebreanu/ 39

Revistele literare n-⁠au ochi sau prea mult timp pentru lucrurile cu adevărat importante ce se mai petrec în istoria literaturii române de la origini şi până în prezent!

Logo-romania-citeste-ro

Vă dorim lectură plăcută!

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent (click aici)

Doriți să citiți revista offline în format PDF (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

 

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Versiunea on-line al numărului curent va fi disponibilă după data de 20 ale lunii următoare.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest