Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 01 / 2015

Revista Contemporanul nr. 01 / 2015

contemporanul-sigla-buna-300x69

Citiți în nr. 01 / 2015 al revistei Contemporanul

Din sumar:

■ Nicolae Breban. Fractura din câmpul literelor şi al culturii române

■ Aura Christi. Legea pentru finanțarea revistelor de tradiție din România și… Ochiul magic

■ Radu Mareș. UrsăcheștiiContemporanul-nr-01-2015_p1

■ Poeme de Cristina Tătaru

■ O carte-eveniment ■ Theodor Codreanu: Eminescu incorect politic

■ Andrei Marga. Oportunism și gândire

■ Adrian Dinu Rachieru. George Bălăiță și demonul povestirii

■ Valorile României – valori europene

■ Luiza Barcan. Un magician al formelor – Alexandru Grosu

■ Călin Căliman. APTR 24. Premianții micului ecran

■ Eveniment. Şapte Premii Constantin Brâncoveanu şi un Premiu special

Editorial

Nicolae Breban · Fractura din câmpul literelor şi al culturii române

Lucrurile s-au întors cu susul în jos, recâştigându-şi abia acum, odată cu decembrie ‘89, dacă nu reala normalitate, oricum o şansă reală la aceasta, şi două dintre cele mai sclipitoare vocaţii în cultură, una în domeniul receptării literare, cealaltă în filosofie, se… zdruncină! De parcă, dacă în viaţă, în societate, lucrurile, normele încep să-şi regăsească un spirit şi o cursivitate cât de cât normală, ei bine, unele spirite încep pur şi simplu să înnebunească!

Polemice

Aura Christi, Legea pentru finanțarea revistelor de tradiție din România și… Ochiul magic aura-bomba-integral-Eugen-Simion

Rolul de sindicat al USR este recunoscut în unanimitate; nimeni nu-l contestă. Doar că acest sindicat funcționează în ultimii ani conform unor principii foarte stranii, din ce în ce mai stranii, principii conturate de-a lungul ultimului deceniu. În iunie 2015 se împlinesc zece ani de când conducerea USR de azi n-a convocat adunarea generală a membrilor Uniunii Scriitorilor din România; și nu lipsa fondurilor e la mijloc. USR are un președinte – după știința noastră, singurul din țările membre ale Uniunii Europene – aflat la al treilea mandat; și nu-i exclus să fie ales pe viață de reprezentanții aleși pe sprânceană. Spre stupoarea celor peste două mii de membri ai USR, care urmăresc cum se degradează statutul scriitorului român pe zi ce trece. Pe zi ce trece. Cum funcționează democrația la USR? Foarte straniu. Din ce în ce mai straniu. De pildă, dacă cineva vrea să participe la alegerile USR, unde să-și exprime opțiunea, este împiedicat de o hotărâre a conducerii USR, adoptată peste noapte. Pomenită într-o asemenea situație, Ilenei Mălăncioiu i s-a propus… să-și schimbe numele! Iar marele prozator Dumitru Radu Popescu, fost președinte al USR, a fost, pur și simplu, întors din drum.

Lecturi

Marian Victor Buciu · Poetica lui Basarab NicolescuContemporanul-nr-01-2015_p2

Dintr-o haltă părăsită

Cassian Maria Spiridon

Eseu

Constantina Raveca Buleu · Antroposofie transilvană în epoca interbelică

Povestea subteranei

Aura Christi · Archaeus – realitatea realităților

(Con)Texte

Maria-Ana Tupan · În jurul fantasticului

Polemice

Magda Ursache · Campaniile Aurei Christi

Nu-i uluitor că există şi acum o elită de curte? Au devenit, nepresaţi de nimeni decât de oportunism, personaje oficiale. Cu ochii la stema nouă, frunza lu’ Udrea, Mircea Dinescu a crezut că n-ar strica să pupe mânuţa Duduii. Pe cât pariem că toţi cei grupaţi în jur de Băse se vor regrupa în jur de ghici cine? De Răzvan, că-i mai ungurean, cel care i-a oferit noului preşedinte lozinca proprie: „Vrem ţara înapoi!”

Ditamai fălci elitiste indignate şi îngâmfate găsesc destule sisteme de anihilare. GDS-ul e un fel de „oficiu de cadre”, cum era altădată ARLUS, Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică, înfiinţată repejor după „cotitură”, în 14 noiembrie 1944. Vai de capul rebelilor antisovietici!

„Trei sferturi din răul care se face în lume se face din teamă.” Fr. Nietzsche

Editura Academiei Române ■ Avanpremieră editorială

Ion Coja · Pariul valah

Literatura română după o revoluție

Alex. Ștefănescu · O carte stranie

O carte-evenimentbomba-Theodor-Codreanu

Theodor Codreanu: Eminescu incorect politic

Editura Scara Print, București, 2014

Andrei Marga · Oportunism și gândire

■ Semnal editorial

Theodor Codreanu · Eminescu incorect politic

Naţiunile europene încearcă să se apere. Ele vor o Europă Unită a lor, nu a „corecţilor politici”. De aceea, bătălia dintre Europa şi „corectitudinea politică” va fi hotărâtoare pentru următorul deceniu. Nouă nu ne este deloc indiferent cine va birui

Indubitabil, opinia eminentului eseist al Grupului pentru Dialog Social este o mostră emblematică de „corectitudine politică” pe care, altminteri, i-o cunoşteam de multă vreme, ideologia aceasta făcând gloria imposturii intelectuale postdecembriste, ceea ce le-a înlesnit noilor arivişti ocuparea nu numai a instituţiilor culturale, dar şi privilegiul unic de a prăbuşi vertiginos România

Rondul de zi

Nicolae-breban-premiul-brancoveanu-2014

Gelu Negrea · În ce fel de țară trăim?

Eveniment

Şapte Premii Constantin Brâncoveanu şi un Premiu special 

Poeme de Cristina Tătaru

– Servus, zise Umbra, iacă, te privesc.

Orice faci, într-una stau să te-amăgesc.

Nu-ţi dau strop, nici cale, stau cu tine-ntr-una,

Să-ţi arăt din soare cum se iscă luna.

 Cristina-Tataru

– Servus, i-am zis Umbrei, nu mă tem de tine.

Soarele şi Luna le-am trecut prin mine.

Ce îmi zici acum? Că-s fruct trecut şi sterp?

De la tine, Umbră, ce să tot aştept?

S-a jucat prin falduri, a tăcut un pic,

Aşteptând s-o caut, să o tot ridic.

Stau. Mă fac că dorm. Tac. Îmi stă în cale,

Umbra ce-am făcut-o. Povârnită-n jale.

– Servus, zice Umbra, stând asupra mea.

– Azi ţi-s slugă, servus, mâine eşti a mea…

Modele

Adrian Dinu Rachieru · George Bălăiță și demonul povestirii

Romanul, de fapt, ne introduce în climatul anilor ’50 (teroare, industrializare, colectivizare forţată), fiind, prin ziaristul Naum, care îşi caută rădăcinile, o cronică de familie, cercetând, în vălmăşagul întâmplărilor, „istoriile” neamului Adamilor din Modra

Modele

Radu Mareș · Ursăcheștiiradu-mares---Inimitabila-Magda

Criticul Magda Ursache, căci înafară de romanele scrise și cele la care visează să le scrie, are câteva calități speciale. Întâi, stăpânește limba română și literatura română, veche și nouă, ca o fostă filoloagă cu zece pe linie. Ea știe tot, fără nicio glumă. Când atacă o temă sau un autor, e ca și cum le-ar fi pus radiografie în prealabil. Să mai adaug că citește cu o conștiinciozitate rară în ziua de azi și are o memorie fabuloasă, nu uită nimic, iar bibliografia la care face trimitere, când e cazul, și aș zice că aici sesizez școala lui Petru Ursache, e de aceeași exhaustivitate intimidantă.

ModeleSupl-Comunismul-cu-rele-si-rele-magda-ursache-2014

Constantin Cubleșan · Indignare. Mânie. Revoltă

■ Academia Română ■ Știri ■ Evenimente ■ Cărți

Nicolae Iliescu · Un mecena sub iatagan

Elena Solunca Moise · Libertatea prin servitute

Clubul Ideea Europeană

Elena Solunca-Moise în dialog cu Gheorghe Păun

Un mare noroc pentru cei ca mine, născuţi în zodia jocului

■ Eveniment

Valorile României – valori europene

Cronica plastică

Luiza Barcan · Un magician al formelor – Alexandru Grosu

Film

Dana Duma · Satiră și autoreflexivitateDana-pradator-de-noapte

Constatăm deseori că problematizarea reprezentării mediului a devenit, azi, o practică generalizată, dar cu obiective estetice și narative diferite față de primele decenii ale existenței sale, când incursiunea în culise era un pretext de a descrie o lume exotică

Călin Căliman · APTR 24. Premianții micului ecran

Organizatorii mi-au făcut bucuria și onoarea de a mă include în juriul competiției, unde am activat alături de familiari ai Galei, scriitorul și academicianul Nicolae Breban, regizorul Dan Pița, cineastul și senatorul Sorin Ilieșiu, dramaturgul Mihai Ispirescu, realizatorul TV (și director al Galei) Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necșulea, președintele APTR

Eveniment

Antologiile Contemporanul

Iuri Poliakov – Cerul decăzuţilor

Prezentare şi traducere de Cecilia Maticiuc

Iuri Poliakov s-a născut în 1954 la Moscova şi a absolvit Facultatea de Limba şi literatura rusă din cadrul Institutului Pedagogic din Moscova. Din anul 2001 este redactorul-şef al revistei „Literaturnaia gazeta”. A debutat cu un volum de versuri în anul 1979, însă a devenit foarte cunoscut şiContemporanul-nr-01-2015_p40 apreciat odată cu publicarea primelor povestiri, O întâmplare excepţională la nivel de raion (ЧП районного масштаба,1985) şi O sută de zile înainte de ordin (Сто дней до приказа, 1987). Ulterior, au apărut numeroase romane care i-au consolidat popularitatea, Iuri Poliakov fiind în prezent unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori contemporani din Rusia. A primit importante premii literare, printre care premiul Gorki, premiul Maiakovski şi Marele Premiu Bunin. Aproape toate cărţile sale au fost ecranizate şi puse în scenă cu mare succes. Se remarcă prin scriitura captivantă şi modernă, prin umor fin şi satiră îndreptată, ca în romanul Apofeghei (1989), împotriva conformismului ideologic ori, ca în romanul Iedul în lapte (Козлёнок в молоке, 1995), împotriva superficialităţii şi imposturii din viaţa literară. Acesta din urmă ilustrează ceea ce critica rusă a numit „realism grotesc”. Titlul este o parafrază după „Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale” (Deuteronomul 14,21), unul dintre clişeele unui personaj complet steril din punct de vedere intelectual, pe care un grup de scriitori decid, la beţie, să-l transforme în romancier. Impostura ajunge cât se poate de departe: „romancierul” primeşte un important premiu literar, deşi în dosarul prezentat drept roman se găsesc doar foi albe.

În „enciclopedia literară a Rusiei post-sovietice”, aşa cum criticii au numit scrierile lui Poliakov din anii ’90, se încadrează şi Cerul decăzuţilor (1997), un roman dinamic şi plin de suspans, din care face parte fragmentul de mai jos. Personajele principale sunt Pavel Şarmanov, un tânăr om de afaceri, proprietarul unei firme de aviaţie şi secretara lui, Katerina. Legătura lor evoluează de la o relaţie banală la o iubire tragică, reflectată şi în scene de un erotism rafinat. În „perioada acumulării iniţiale de capital”, dragostea şi trădarea sunt inseparabile, aşa cum sunt dorinţa de prosperitate şi setea de câştig. Eroii romanului înţeleg că viaţa lor nu este altceva decât o inevitabilă cădere vertiginoasă, în care sufletul poate fi cuprins de o adevărată „plăcere a căderii”.

Poezia azi ■ Remember

Cristina Berinde · În numele poeziei vii

Eseu

Adriana Teodorescu · Ritualizări thanatico-literare

 

O carte-eveniment:

Apel pentru condamnarea totalitarismului comunist

Editura Contemporanul, 2015

Radu Preda, Sorin Ilieșiu, Călin Popescu-Tăriceanu, Victor Ponta, Valeriu Ştefan Zgonea, Alexandru Zub, Ioan-Aurel Pop, Norman Manea, Sergiu Andon, Lucia Hossu Longin, Adrian Dinu Rachieru, Lucian Vasiliu, Radu Tudor, Virgil Nemoianu, Gabriel Andreescu, Theodor Codreanu, Viorel Padina, Cassian Maria Spiridon, Ioan Chelaru, Magda Ursache, Marius Oprea, Octav Bjoza, Radu Ulmeanu

„Întotdeauna, condamnarea unui regim totalitar este binevenită. Dacă pentru noi este tardivă, în schimb, pentru generaţiile tinere de azi şi de mâine, cunoaşterea adevărului despre acele vremuri este foarte Apel-pentru-condamnarea-totalitarismului-comunist-copimportantă. Cu atât mai importantă, cu cât aici s-au petrecut ca număr şi bestialitate, cele mai cumplite crime din Europa comunizată.” (Octav Bjoza)

„Un asemenea gest, chiar dacă produs atât de târziu, nu e deloc inutil, fie și pentru că ar stimula memoria colectivă (de la noi și din afara noastră), predispusă cum e la amnezie. Tinerimea, îndeosebi, s-ar cuveni să afle și pe această cale, solemnă, că pericolul unei recidive totalitare, de tip comunist, persistă în spațiul dominat până nu demult de sovietici și ne poate oferi surprize neplăcute, cum se întâmplă deja în proximitatea noastră.” (Alexandru Zub)

„Puterea «doctrinară» a unei condamnări a comunismului de către Parlamentul României este superioară declaraţiei prezidenţiale. Este deci elementar să fie dorită o condamnare parlamentară: niciodată nu este «prea târziu». Prin natura ei, ar juca un rol complementar, eventual, de dezvoltare a ideilor din 2006, probabil, de reparare a unor detalii. Chiar aşa trebuie prezentate lucrurile, nu prin opoziţie cu ce s-a întâmplat acum opt ani. Ar fi penibil şi dăunător dacă cele două acţiuni politice ar intra în coliziune, în loc să se sprijine reciproc. Deşi, cunoscând obiceiurile locului, nu ar fi chiar neaşteptat.” (Gabriel Andreescu)

„Mi se pare foarte important ca informațiile cuprinse în viitorul document să fie prezentate mai ales generațiilor tinere, să fie integrate în învățământ, să existe arhive foto și video naționale larg accesibile și care să ilustreze documentul prezentat. Mulți tineri nu au o imagine corectă despre realitatea reprezentată de acest regim criminal și de aceea noi, societatea, trebuie să le asigurăm accesul la toate aceste informații. În plan politic consider că această condamnare a comunismului trebuie să facă pasul către sublinierea atașamentului pentru un model de societate democratică.” (Călin Popescu Tăriceanu)

„Eu sper ca apelul domnului Ilieşiu să aibă un efect şi la nivel social, nu doar politic. Fireşte, există deja o condamnare a comunismului, chiar dacă nu de către Parlament şi chiar dacă influenţată de anumite abordări partizane. […] Niciodată nu este tardiv să ne amintim lucrurile rele din istorie, pentru a nu le mai repeta. Ce este important, repet, sunt faptele, mai mult decât deciziile simbolice. Pentru români, mai ales pentru noile generații, cred că cel mai important este să înțeleagă de ce este bună democrația, cu defectele sale, de ce este bună economia de piață și de ce trebuie să prețuiască libertatea.” (Victor Ponta)

Memoria colectivă antitotalitară este esențială pentru viitorul României. Putem ierta crimele comuniste, dar, pentru că acestea să nu se mai repete niciodată, nu avem voie să le uităm. (Sorin Ilieșiu)

Vă dorim lectură plăcută!

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent dați (click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Regală SRL (tel.: 021 317 90 81).

În format tipărit poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest