Revista Contemporanul nr. 01 / 2015

Citiți în nr. 01 / 2015 al revistei Contemporanul Din sumar: ■ Nicolae Breban. Fractura din câmpul literelor şi al culturii române ■ Aura Christi. Legea pentru finanțarea revistelor de tradiție din România și… Ochiul magic ■ Radu Mareș. Ursăcheștii ■ Poeme de Cristina Tătaru ■ O carte-eveniment ■ Theodor Codreanu: Eminescu incorect politic ■ Andrei Marga. Oportunism și gândire ...

citește »

Fractura din câmpul literelor şi al culturii române

Lucrurile s-⁠au întors cu susul în jos, recâştigându-⁠şi abia acum, odată cu decembrie ‘89, dacă nu reala normalitate, oricum o şansă reală la aceasta, şi două dintre cele mai sclipitoare vocaţii în cultură, una în domeniul receptării literare, cealaltă în filosofie, se… zdruncină! De parcă, dacă în viaţă, în societate, lucrurile, normele încep să-⁠şi regăsească un spirit şi o cursivitate ...

citește »

Legea pentru finanțarea revistelor de tradiție din România și… Ochiul magic

Este pentru prima dată când în ultimii 25 de ani Parlamentul României include printre priorităţile strategice finanţarea celor mai importante reviste de cultură ale României – o măsură vitală pentru cultura de vârf a ţării, care se defineşte inclusiv prin circa treizeci de publicaţii de tradiţie şi de patrimoniu. Nu este pentru prima dată când România literară – revistă care ...

citește »

Poetica lui Basarab Nicolescu

Noul şi radicalul mod de reflexivitate promite, în expresie impresionistă, o limpezire, o respirare, o ascultare a naturii, prin ieşirea din stricta specializare, într-un moment istoric care impune o adecvare la procesul în curs de mondializare. Raţiunea dă seama de credinţe ori religii. Doar credinţa „fără credinţe” duce spre Evidenţa Absolută, cea aşezată pe credinţă naşte monştri. Provocare, dacă nu ...

citește »

Antroposofie transilvană în epoca interbelică

Fondată în 1928, Societatea Antroposofică din România este interzisă în timpul regimului comunist şi resuscitată în 1990. La Cluj, casa Terezei Beiserdorf-⁠⁠Prisender a găzduit un centru antroposofic deschis atât românilor, cât şi maghiarilor. Rudolf Steiner susţine în decembrie 1889 (adică în faza sa teosofică) o conferinţă la Sibiu, însă antroposofia steineriană pătrunde în spaţiul românesc prin intermediul doctorului Emil Brestowsky, ...

citește »

Archaeus – realitatea realităţilor

Lumea nu-⁠i aşa cum este, ci aşa cum o vedem, conchide bătrânul cu părul cărunt şi ochii mari din proza filosofică eminesciană, intitulată Archaeus, şi – înainte de a face o incursiune temeinică în „hambarul memoriei” – adaugă de îndată un adevăr de extracţie hegeliană şi anume că „lumea şi viaţa sunt un vis”, deci, o proiecţie a celui care ...

citește »

În jurul fantasticului

Capitol strălucit al literaturii române, literatura fantastică face obiectul unui proiect de cercetare al Universităţii Babes-⁠Bolyai, coordonat de profesorii Ştefan Borbėly şi Corin Braga, ale cărui publicaţii (Caietele Echinox şi volume individuale), beneficind de aria de circulaţie a limbilor franceză şi engleză, sunt de natură să risipească anxietăţi stârnite de extrapolări ideologizant-⁠politizante. Dificultatea de a defini fantasticul e doar parţial ...

citește »

Campaniile Aurei Christi

Nu-i uluitor că există şi acum o elită de curte? Au devenit, nepresaţi de nimeni decât de oportunism, personaje oficiale. Cu ochii la stema nouă, frunza lu’ Udrea, Mircea Dinescu a crezut că n-ar strica să pupe mânuţa Duduii. Pe cât pariem că toţi cei grupaţi în jur de Băse se vor regrupa în jur de ghici cine? De Răzvan, ...

citește »

Ion Coja: Pariul valah

Piesa Pariul valah este un text amplu, bogat, potrivit subiectului: martiriul Brâncovenilor. Un subiect ce pare greu de abordat. Ion Coja s-⁠a încumetat să aducă pe scenă tragedia cumplită a principelui valah şi a reuşit să ne dea un text convingător. Formula dramatică de care s-⁠a folosit este una modernă, adresată spectatorului şi cititorului de azi, a cărui optică asupra ...

citește »

O carte stranie

Acest estet al morţii ar fi meritat mai puţin ca oricine să moară, dar, murind, a avut într-⁠adevăr moartea pe care o merita. Şi anume, o moarte prematură, care a explicat febrilitatea cu care şi-⁠a trăit viaţa. În urma sa a rămas o operă de mare anvergură: pictură, sculptură, grafică, proiecte de monumente, proiecte arhitectonice, fresce şi vitralii, basoreliefuri, proiecte ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest