Contemporanul » Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator, profesor universitar, doctor în sociologie, actualmente prorector al Universităţii „Tibiscus” din Timişoara. S-a născut la Soloneţ- Suceava, la 15 septembrie 1949. Este absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava (1967) şi al Facultăţii de Filosofie-Sociologie (1971), Universitatea din Bucureşti. [...]

Adrian Dinu Rachieru: Revoluţia stănesciană: „poetica rupturii”

Nichita Stănescu • 85 Magician, inventiv şi cogitativ, poetul „stănescizează” fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi (asimilate grabnic de urmaşi, îmbogăţindu-⁠şi recuzita), exerciţii de silogistică ş.a., realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii Provocând, sub flamura revizuirilor, o inflamată discuţie publică, binevenită într-⁠o cultură matură, vegheată de spirit critic (uneori, e drept, eşuând, cu aplomb ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Pan Solcan sau ispita onirosimilului

După o viaţă în gazetărie, fără legătură cu cercurile literare (tranzacţionale, se ştie), ignorat, asumându-⁠şi marginalitatea, Pan Solcan s-⁠a stins cu aceeaşi discreţie. Căzut în uitare, e puţin probabil să fie recuperat la jocurile bursei literare; posteritatea, credem, îi rămâne datoare Însingurat, marginalizat, aproape „necunoscut” azi, fără „priceperea relaţiilor literare”, cum recunoştea într-⁠un interviu, prozatorul Pan Solcan (1924-2017) a trezit ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Cioran, aşa cum a fost

Cartea în discuţie exprima „pasiunea şi regretele unei iubiri disperate”, trăită apocaliptic; iar rândul final din manuscris („Nu cred să nu cred în România”) asupra căruia atrage atenţia I. Dur, tăiat de Cioran, vorbeşte de la sine, dubla negaţie consfinţind „o tautologie productivă” Multă vreme un autor prohibit la noi, Cioran, are parte, acum, de o explozie editorială, ca salutar ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga şi anii dogmatici

Dacă deformările şi distorsionările, intervenţiile veninoase şi interpretările tendenţioase au însoţit filosofia blagiană, acuzată, în acelaşi timp, de anticreştinism şi misticism, abia „tirul ideologic” comunizant pregătea excomunicarea filosofului Redus la tăcere după instaurarea comunismului, Blaga s-⁠a repliat într-⁠o poziţie defensivă, doar Memoriul adresat C.C. al PMR, ca răspuns în urma infamului atac beniucian, semnificând o ieşire din „muţenie”. Totuşi, Blaga ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga şi omul secret

După dispariţia lui Blaga începe „germinarea mitului”, descoperit euforic ca poet, îmbălsămat în superlative, opera filosofică rezervându-⁠şi, în continuare, un destin ingrat Pentru a-⁠⁠l cunoaşte pe omul secret, invitaţia de a-⁠⁠i cerceta memorialistica este binevenită şi, parţial, lămuritoare. Dacă Hronicul şi cântecul vârstelor (1965) sonda memoria afectivă, „organizând” amintirile din „anii de ucenicie”, Luntrea lui Caron (1990, text nefinisat, titlu ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga în „obsedantul deceniu”

Chiar şi în anii prigoanei, Blaga s-⁠a simţit o existenţă creatoare, având sprijinul teoretic al filosofiei, sub nimbul metafizicii, cum mărturisea. Încât, folosind tăcerea ca „operă spirituală”, hrănind legenda, el „şi-⁠a proiectat biografia în zariştea mitului” E de circulaţie ideea, devenită aproa­pe bun obştesc, că, după 1948, Lucian Blaga a fost doar poet. Împăr- tăşind soarta excluşilor, fructificându-⁠şi, ca supravieţuitor, ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: O biografie controversată

Constantin Virgil Gheorghiu câştigă brusc o notorietate mondială odată cu Ora 25, roman cu alură picarescă şi elemente biografice verificabile, dezvoltând tema timpului (o fixaţie a prozatorului) Născut la 9 / 15 septembrie 1916, la Valea Albă, într-⁠o familie de preoţi (din tată în fiu), Constantin Virgil (Vergiliu) a trăit cu obsesia / mitologia numelui. În Pourqoui m’a-⁠t-⁠on appelé Virgil? ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Testul Buzura

Devotat literaturii ca puţini alţii, Buzura a probat, de-a lungul anilor, o consecvenţă esenţială. Idealul său a fost şi a rămas cel de a spune adevărul. Astfel, pagina sa, aridă şi densă, se încarcă de gravitate şi radicalitate. „Dacă ţi se dă hârtia liniată, scrie printre rânduri” – nota, undeva, Jimenez. Citat de Buzura, îndemnul de mai sus i-a direcţionat ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Cornel Ungureanu şi „contextul operei”

Scrisul, ştim prea bine, este o „meserie fără orar”. Pentru Cornel Ungureanu literatura nu este un mod de existenţă, printre altele, ci însăşi existenţa; cititor habotnic, animator ubicuitar, trăind şi glorificând literatura, scriind nervos, capricios, vitezist, debordant (pe un fond ironic), criticul timişorean este – înainte de orice – un mare truditor Cronicar la Orizont (din 1963), Cornel Ungureanu debuta ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Un „profet apocaliptic”

Cazul lui Constantin Virgil Gheorghiu, autodeclarat „fanatic anticomunist”, este simptomatic. Un ciudat şi greu de înţeles paradox îi însoţeşte destinul scriitoricesc După seismul decembrist, rescrierea frisonantă a Istoriei, căzând în păcatul radicalismelor şi, pe de altă parte, o geografie literară în expansiune, propunându-şi, ca urgenţă, recuperarea exilului românesc au animat frontul critic, aducând în prim-plan autori interzişi şi cărţi tabuizate. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest