Arhiva Contemporanul

Revista Contemporanul nr. 11 / 2014 insoțit de suplimentul Comunismul cu rele și rele

contemporanul-sigla-buna-300x69


Citiți în nr. 11 / 2014 al revistei Contemporanul

Din sumar:

■ Nicolae Breban. Să ne înzidim în presentContemporanul-noiembrie_2014-p1

■ Andrei Marga · Dialectica iluminismului

■ Vasile Muscă · Generația marii uniri

■ Bogdan Crețu · A prinde rădăcini în cuvânt

■ Marian Victor Buciu · Leonid Dimov și febra onirică

■ Adriana Teodorescu · Autenticităţi destrămate

■ Literatura română după o revoluție de Alex Ștefănescu

■ Poezie universală contemporană

Ataol Behramoğlu, Mite Stefoski, Peter Thabit Jones

Editorial

Nicolae Breban · Să ne înzidim în prezent

E adevărat că azi, la fel ca şi alte popoare cu care se pare că ne înrudim într-un fel sau altul, din comunitatea limbilor romanice, nu mai avem profeţi! Cineva care să ne spună ce vom fi, ce vom îndura sau trăi şi, mai ales, ce am fost! Să ne dăruiască acea viziune halucinatorie, presărată cu elemente fantastic de materiale, de concrete, nu atât asupra unei existenţe fizice, concrete, foste sau viitoare, ci asupra a ceea ce numim destin – cel care adeseori, ca şi Ianus, are două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă spre ceea ce numim mereu viitor. Care, spun unii poeţi, este un alt fel de trecut.

Lecturi

Bogdan Crețu · A prinde rădăcini în cuvântContemporanul-noiembrie_2014-p2

O carte-eveniment: Limonov, Emmanuel Carrère

Editura TREI, 2014

Ştefan Borbély. I. Troţki nu face bodybuilding (II)

Eseu

Marian Victor Buciu · Leonid Dimov și febra onirică

Dintr-o haltă părăsită

Cassian Maria Spiridon

Cărți

Theodor Codreanu · Act tulbure de narcisism (I)

Povestea subteranei

Aura Christi · Frumusețea care va salva lumea

Trecem printr-o epocă marcată de o stranie barbarie ce și-a arborat masca utilitarismului și a consumismului, înnămolindu-se în încercarea disperată de a tăia la rădăcini miturile fondatoare ale umanității, adică de a ucide ceea ce numim cu o jumătate de gură – mereu stângaci, mereu poticnit, pentru că suntem conștienți că pășim pe terenul necunoscutului teribil – suflet. Ce se întâmplă în absența acestei miraculoase entități? Ne-o spun răspicat mama și tatăl istoriei: absența sufletului naște monștri, monștri-locatari ai unei aparențe a vieții – ar fi zis Friedrich Nietzsche – aparență, ce nu are cum să fie considerată moarte. Căci și aceasta este înlocuită cu o altă aparență într-o epocă în care ne-am îndepărtat de înțelegerea mitului – „o imagine condensată a lumii”.

 SAM_2976

Eseu filosofic

Vasile Muscă · Generația marii uniri

Fragmente

Claudiu Soare · Gloria, tratament împotriva revoltei

Editura Academiei Române ■ Avanpremieră editorială

Ion Militaru · Despre marea minciună și alte eseuri morale

Literatura română după o revoluție

Alex. Ștefănescu · Amintirile unui mare actor

Polemice

Magda Ursache · Minerva versus Momos

Cele mai defăimătoare texte la adresa românilor se răs-plătesc „cu-a României stea”, înaltul ordin naţional. A fi devotat naţiei, ţării, culturii li se pare multora o atitudine de dispreţuit, cum dispreţuit este specificul etnic.

Iată ce scrie cel mai vândut prozator al momentului: „Ce tristă e soarta scriitorilor români: ciudăţenii nici măcar interesante, venite dintr-un spaţiu total ignorat, dintr-o ţară fără identitate, fără istorie, fără nimic de aşteptat de la ea şi de la cei ce-o locuiesc” (Frumoasele străine, Humanitas, 2010).

Eseu filosofic

Andrei Marga · Dialectica iluminismului

Eseu

Anca Tomoioagă · Nevoia de sacru

Lecturi

Constantin Cubleșan · Bastonul contelui și cei o sutăSAM_2959

■ Academia Română ■ File de istorie

De la Societatea Literară la Academia Română

Eseu

Diana Cozma · Despre libertate trebuie vorbit mereu

Cărți

Adriana Teodorescu · Autenticităţi destrămate

Antologiile Contemporanul

Poezie universală contemporană

Peter Thabit Jones

Traduceri și prezentare de Olimpia Iacob

Cărți

Ion BUZAȘI · Episcopul Ioan Suciu într-un interviu biografic

Polemice

Zanfir Ilie · Labirintul textului

Antologiile Contemporanul

Poezie universală contemporană

Ataol Behramoğlu

Ataol Behramoglu, născut la 13 aprilie, 1942, la Catalca, în Provincia Istanbul, Turcia, este un proeminent poet şiSAM_2939 traducător de literatură rusă în limba turcă. Proaspăt licenţiat al Departamentului de Limba şi Literatura Rusă al Universităţii din Ankara (1970), Ataol Behramoglu publică al doilea volum de versuri, Intr-o zi cu siguranţă, care a cunoscut de atunci multe ediţii, bucurându-se de un mare succes. Poemele vădesc o îmbinare a poeticii lui Nazim Hikmet cu elemente de simbolism şi suprarealism. Ca urmare a loviturii de stat de la 12 septembrie, 1980, poetul e îndepărtat din funcţia sa de la Teatrul Municipal din Istanbul. O antologie de poeme intitulată Nici ploaie … nici poeme, publicată în 1981, e topită. E arestat împreună cu alţi membri ai Asociaţiei pentru Pace din Turcia. A cunoscut condiţii de detenţie atroce la Închisoarea Militară din Maltepe până în noiembrie 1982, când a fost eliberat condiţionat. Premiul Lotus pentru literatură decernat de Uniunea Scriitorilor Afro-Asiatici atrage atenţia asupra sa. E condamnat în contumacie la opt ani de muncă silnică şi treizeci şi două de luni de arest la domiciliu. Forţat să părăsească ţara, se refugiază în Franţa, unde lucrează la Centrul de Poezie Comparată de pe lângă Universitatea Sorbona. Achitat de toate sentinţele, revine în Turcia în 1989 ca Preşedinte al Sindicatului Scriitorilor din Turcia. Poemele sale sunt traduse în câteva limbi şi publicate la edituri străine. În 2003 i s-a decernat Marele Premiu pentru Poezie al P.E.N. Club-ul turc.

Mite Stefoski

Mite Stefoski s-a născut în 1975 la Struga, Republica Macedonia. A absolvit Universitatea din Skopie, unde a urmat cursurile de literatură comparată. E un scriitor total, exersându-se în toate genurile: poezie, proză, critică. Din 2012 este director al Festivalului Internaţional de Poezie de la Struga, unul dintre cele mai vechi şi mai renumite.

Comentariul unui poem

Iată poemul:

Poemul absent

O casă de piatră şi cărămidă roşie o mână întinsă către

A fost pe strada aceasta o zonă hohotind de râs

Ferestre arcuite fragile şi fugare ca o reflexie-n oglindă

Şi un pin în vârf desenat în apă.

O stradă cu salcâmi în floare, un zid ascultând conversaţiile unora

şopârle, iedere, desene şi nume

ca şi cum căzuse zăpada topind întunericul în cupa ovală

ale cărei miresme cu iz de ban de metal

se-amestecau cu cele ale buzunarelor de liliac umplute cu nimicuri

a fost pe stradă, în vreme ce pisicile lunecau mai departe neinteresate,

rostogolire de cercuri de fier peste pietroiele tocite

dând la iveală acele petece peste coate şi genunchi juliţi

în trecere pe aici noaptea greierii

se prelingea pe-această stradă ca ploile repezi de vară apa streşinilor susurânde

Copii cu şosete găurite, jucându-se de-a v-aţi ascunselea până la ceasuri tărzii,

Au fost pe-această stradă ochi plini de praf…

Prezentare și traduceri de Maria-Ana Tupan

RememberSAM_2938

Luiza Barcan · Mânăstirile „Străinei”

Film

Dana Duma · Către un cinema popular

Călin Căliman · Sârșit de an cinematografic

Bref

Boris Marian

Despre terorism și lumea de azi

Repere

Oana Strugaru · Ceea ce contează

Cărți

Constantin Stancu · O mie de cuvinte pentru cărătorul de bagaje

Pagini de filosofie

Ionel Necula · O cercetătoare a filosofiei româneşti

Comunismul cu rele și rele de Magda Ursache

Supliment al revistei Contemporanul, nr. 11/2014

Magda Ursache este unul dintre cei mai străluciţi şi mai originali polemişti din cultura română actuală, dincolo dar în consonanţă cu forţa stilistică a romancierei. Colaboratoare infatigabilă la cele mai importante reviste ale momentului, Supl-Comunismul-cu-rele-si-rele-magda-ursache-2014articolele ei sunt întotdeauna imbold spre lectură, prin vervă stilistică şi problematică. Spre deosebire de criticaştrii de duzină, autoarea se distinge prin abordarea mizelor majore ale culturii şi vieţii publice româneşti şi europene. Pentru asta, îşi foloseşte altfel lecturile bogate şi informaţia mereu surprinzătoare, toate acumulate în timp şi temeinic. Magda Ursache este unul dintre puţinii intelectuali care s-au angajat în greaua povara a sanificării culturale şi spirituale post-totalitare. (Theodor Codreanu)

Pusă la zid de  regimul compromisurilor laşe şi ticăloşite, obligată multă vreme să poarte în gură căluşul tăcerii, vocea Magdei Ursache s-a auzit tot mai limpede şi mai clară în hărmălaia care a cuprins agora românească după decembrie 1989. A rămas neclintită la postul ei de veghe şi de nemiloasă execuţie critică. Puţine sunt cele care se pot asemăna cu puterea ei de muncă, de disecţie, de elocvenţă.

În numele nostru şi al laşităţii noastre, Magda Ursache ridică mănuşa la toate distorsiunile, la toate abuzurile, încălcările şi trădările noastre. Până o avem pe ea, noi putem sta bine încotoşmănaţi la căldurică, urmărind de la distanţă spectacolul confruntărilor. Când va veni pentru noi momentul intrării în arenă, va fi prea târziu. Neechivocul poziţiei Magdei Ursache ar trebui să ne pună pe gânduri spre a lepăda nehotărârea şi a-i antrena pe ezitanţi. Anafura stropită cu aghiazmă furnizată de ea ar trebui să ne oblige să stăm sub patrafir ceva mai mult. (Mircea Popa)

Magda Ursache este una dintre persoanele raţionale din societatea românească ce se împotriveşte cu toată fiinţa răului sub toate formele sale, fie că acesta vine din trecut, că îl trăim în prezent sau că e gata să ne deschidă (marcheze) viitorul. Cartea aceasta nu este, evident, un accident în evoluţia scrisului Magdei Ursache, opera sa, încă de la debut, fie proză, fie eseu, fie publicistică, este polemică; dar o polemică făcută cu argumentele culturale cele mai credibile, cu un rafinament al scriiturii care nu a coborât niciodata tonul (dar nici garda) şi mai ales cu o memorie a amănuntelor care nu lasă nimic nedesluşit (astfel, nepedepsit?) într-o societate atomizată cum este cea românească.

Cartea Comunismul cu rele şi rele  a Magdei Ursache este o demonstraţie făcută pe propriul suflet şi pe propriul destin, cu agumentele istoriei şi cu instrumentele literaturii, că am ieşit din teritoriul minimei moralia şi am intrat, fără să ne punem prea multe întrebări, ca naţie şi ca societate (tânără) europeană, în postmoralia. (Adrian Alui Gheorghe)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent dați (click aici)

Vă dorim lectură plăcută!

AFCN-SIGLA-proiect-editorial-2013

 

 

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

 

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Regală SRL (tel.: 021 317 90 81).

În format tipărit poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
In zona Piața Romană – București
Pasaj Universitate – București.

 

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL, Zirkon Media,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]

Salvează

Total 1 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button