Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2017 – Supliment Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah

Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2017 – Supliment Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2017
Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah
Supliment al revistei Contemporanul pentru toți cititorii

Editorial
Nicolae Breban ● O aventură a intelectului uman/ 3
Ca orice mare, epocală descoperire a minţii umane, această isterie sau, dacă vreţi, entuziasm ideologic, a prins nu puţine minţi ale tinerilor sau mai puţin tinerilor, indivizi nu rareori în aparenţă bine pregătiţi teoretic pentru o asemenea aventură a intelectului uman, în ţările citate mai sus, Italia, Germania şi apoi Rusia lui Lenin şi Troţki.

Lecţii de istorie
Bogdan Creţu ● Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi la 90 de ani de la înfiinţare/ 4
Din păcate, în România ultimelor decenii, cercetarea este a cincea roată la căruţă. Cea din domeniul umanioarelor, cu atât mai mult. Totuşi, noi ne încăpăţânăm să rezistăm. Spre binele tuturor, îmi place să cred.

Polemice
Mircea Platon ● Valoarea omului/ 5
În buna tradiţie a conservatorismului junimist românesc (a cărui paradigmă culturală este viabilă şi astăzi), proza lui Petrovici e un melanj de idealism, scepticism, ironie, exprimat într-o proză însorită, cu o frază plină, eclatantă, lucruri care, aş îndrăzni să afirm, fac din Ion Petrovici unul din cei mai interesanţi eseişti români, meritând să fie recuperat ca atare.

Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Unirea României cu Statele Unite ale Americii/ 6
Un popor romantic – plin de dorinţa de a-şi găsi acasa – şi de aici tendinţele evident migraţioniste care au escaladat în ultimele decenii. E un popor care se împrăştie în lumea întreagă în căutarea unui acasă. Acasă este spaţiul care te face puternic, este pământul care, atins, îţi redă energiile pierdute în luptele purtate.

Timbrul nuanţelor
Sorin Lavric ● Anahoretul din catacombă/ 7
Şi, peste toate, un duh al sfârşitului care dă scrierii aerul unei verdict definitiv, o mărturie clandestină cu bătaie precumpănitor mistică, proscrisul fiind când atins de zgârcenie verbală, când pătruns de facondă fierbinte.

Lecturi
Marian Victor Buciu ● Nicolae Breban „oarecum testamentar”/ 8
La Breban, doar posibilul este suveran. Proiecţia în viitor, ca atare. O vedem cum funcţionează şi în genul memorialistic. Cât priveşte convenţia epică, mereu afirmată, ea nu exclude discursul para-literar.

Lecţii de istorie
Dan Berindei ● Academia Română (1866-2016)/ 9

Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Filosofia românească şi Marea Unire/ 10
Printre înţelepţii dintre care au fost selecţionaţi apoi pe diferite liste cei mai cunoscuţi se numără şi patru traco-geţi: Salmoxis, Orfeus, Pittacos şi Anacharsis.

Eveniment ■ ICR
Fiica lui Augustin Buzura: „Tata avea trei copii – pe noi şi Fundaţia Culturală Română”/ 11
„Tata a avut trei copii, pe noi doi, pe care ne-a iubit cu bunătate şi duioşie, vecine cu sfinţenia şi a mai avut un copil, ca un sublim şi dificil pariu cu literatura şi cultura, Fundaţia Culturală Română”, a afirmat joi seară fiica regretatului scriitor Augustin Buzura, Anamaria Maior Buzura.

Cărţi
Dana Oprica ● Alexandru Rosetti şi Basarab Nicolescu/ 12
Între cei doi, s-a cimentat o relaţie durabilă de prietenie, rezultată din nerăbdarea de a se vedea, auzi, citi, presărată de susţineri şi bucurii.

Editura Academiei Române
Theodor Codreanu ● Poezia ca poveste/ 13
Eminescu ştie că aspiraţia către „formele perfecte” văzute astfel este marea dramă a cunoaşterii umane, îngemănare a minţii şi inimii, potenţată de geniu.

Semnal editorial
Horia V. Pătraşcu ● Constantin Aslam şi Cornel Florin Moraru/ 14

Lecturi
Constantin Coroiu ● Confesiunea unui onirist/ 15
Cu o biografie zbuciumată, exclus şi reprimit în UTM, dat afară din facultate cu o zi înainte de căsătorie, betonist pe şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi etc., Virgil Tănase ajunge într-un Paris, unde se izbeşte de cam aceleaşi lucruri ca în România despre care sperase că a scăpat: o cenzură neiertătoare, o presă care minte şi manipulează, o administraţie la fel de birocratică.

Semnal editorial
Friedrich Nietzsche, Noi, filologii, Editura Ideea Europeană, 2017
Vasile Muscă ● Nietzsche despre filologia clasică/ 16
Umanismul de tip filologic, ca unul din fenomenele cele mai caracteristice ale Renaşterii, evoluează conform logicii sale interne către o „castă” sau un „ordin” ce formează o elită intelectuală, care se va închide, în cele din urmă, în sine, alcătuind o mână de aleşi, ce îşi extrag puterile lor de viaţă nu din trăirea efectivă a prezentului dat, ci refugiindu-se din faţa acestuia în cunoaşterea dezinteresată a unui trecut mult îndepărtat, care nu mai poate fi reînviat cu nici un chip.

Semnal editorial
Dorin Popescu, Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis, Editura Ideea Europeană, 2017
Un proiect-monument al Cetăţii Tomisului: Răzbunarea barbarilor/ 18
Cultura română resimte astăzi în mod imperios nevoia unei actualizări a exegezei operei poetului Publius Ovidius Naso, după mai multe inhibiţii şi starturi ratate. În pofida unui interes critic oarecum semnificativ pentru cunoaşterea şi aprofundarea operei acestuia, în pofida unor temerare eforturi de a construi o lectură critică eficientă, în momentul de faţă rezultatele exegezei operei ovidiene sunt, în România, mai degrabă modeste.
Apariţia acestei cărţi este o dovadă că speranţa unui polis care ar putea exista cu adevărat în spaţiul culturii naţionale încă nu s-a risipit cu totul sub nisipul lenevos de la Tomis.

Clubul Ideea Europeană: România – China
Eveniment ■ ICR
România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing 2017/ 20

Ziua Limbii Române la Beijing
Dan Dungaciu ● Limba românã, România şi China/ 20
Românii au avut limba. Şi pe baza ei s-a construit şi constituit restul. Aşa cum pentru evrei Biblia a fost patria lor călătoare, cum frumos scria Heine, pentru români, limba a fost patria lor vorbitoare…
O Europă fără o identitate asumată NU va deveni niciodată un actor strategic sau geopolitic global. Este, cum ar spune latinii, o condiţie sine qua non. Triada latinitate-identitate-geopolitică este din acest punct de vedere esenţială şi nici un termen din ea nu poate fi eludat sau eliminat.
Efortul de a compensa, atât cât se mai poate, ratarea unei generaţii de politicieni chinezi care rostea versuri de Eminescu, este teribil. El trebuie făcut cu conştiinţa limpede că aceea generaţie nu va mai veni, poate, niciodată. Cu toate acestea, faptul că omagiem limba română la Beijing, este o asumare şi un semnal că merită, cel puţin, încercat.

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Constantin Lupeanu: România-China sau o lecţie de iubire/ 22
Când un sinolog este întrebat: „Este grea limba chineză? Poţi s-o înveţi?”, sinologul răspunde: „Nu este grea. Nu este grea deloc. Primii zece ani sunt mai dificili”. Este nevoie de mulţi ani până să începi să o înţelegi cum se cuvine, dar de limba chineză te îndrăgosteşti repede.
Cultura română e bogată, foarte bogată. Avem mari valori, de la clasici la contemporani. Se cuvin mai multe eforturi pentru a fi cunoscuţi în lume, prin tipărirea cărţilor de valoare.
În străinătate fiind, observ că autorităţile altor ţări investesc foarte mulţi bani în traducerea şi publicarea literaturii ţărilor lor. Ar trebui să luăm aminte.

Marina Almăşan în dialog cu scriitorul Xiao Yunru: Drumul Mătăsii… şi al vieţii/ 25

Aura Christi ● Pekin şi o lecţie de iubire/ 27
Cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Române, i-am urmărit pe Gao Xing şi Ding Shao vorbind, cu un tremur în voce, într-o română minunată despre cultura ţării mele, vorbind cu dragoste, aproape cu evlavie – nu exagerez: vibrau amândoi, ca nişte puşti, de emoţie – făcându-mă să redescopăr, din alt unghi, limba română, care a coagulat românimea din ţară şi de dincolo de hotarele ei în jurul visului României ideale, cum îi spunea Mihail Kogălniceanu. Limba română, despre care Dan Dungaciu a vorbit ca despre un miracol…

Împotriva uitării
Alexa Visarion ● Biserica lui Eminescu şi teatrul nimănui/ 28
Eminescu este un cult la Botoşani. Şi acest cult, viu şi puternic, s-a materializat şi în construcţia bisericii. Materialele scumpe, în special sculptura interioară, acoperişul, dar şi brâiele heraldice, au făcut ca finalizarea construcţiei să aibă loc după zece ani de la punerea pietrei de temelie. Biserica lui Eminescu, cum o numim cu toţii, este o capodoperă, încadrată în categoria monumentelor istorice de însemnătate.

Polemice
Magda Ursache ● Iaşiul ca iubire şi reprezentare/ 29
Indivizii ăştia ne-au strâmbat destinele. Să-i uiţi şi să-i ierţi, aşa cum îţi cer cărţile sfinţilor? Mă străduiesc, după învăţătura Sf. Serafim din Sarov, recomandată de Părintele duhovnic, I.C. Teşu, să nu mă mai tulbur, să nu mă mai mânii pe cei care ne-au nedreptăţit.

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Recuperarea sensului/ 30
Ne aflăm în mediul unei culturi care, în ordinea cunoaşterii, pune în faţă, justificat, ceea ce se obţine prin cercetare factuală, în cazul optim experimentală, condusă de metode precise. Acestea sunt ştiinţele.

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 30

Lecturi
Livia Cotorcea ● Un dialog exemplar/ 32

Cronica plastică
Luiza Barcan ● Esenţializarea imaginii / 33
După taberele de creaţie din zona de sud şi sud-vest a ţării (Brezoi – Vâlcea, Călimăneşti – Vâlcea, Caracal – Olt),cea de la Piteşti a contribuit în vara anului 2017 la refacerea solidarităţii de breaslă, cea atât de necesară nu doar supravieţuirii, ci mai ales păstrării prestigiului artiştilor vizuali contemporani.

Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Lucian Blaga şi „obsedantul deceniu”/ 34
Chiar şi în anii prigoanei, Blaga s-a simţit o existenţă creatoare, având sprijinul teoretic al filosofiei, sub nimbul metafizicii, cum mărturisea. Încât, folosind tăcerea ca „operă spirituală”, hrănind legenda, el „şi-a proiectat biografia în zariştea mitului”.

(Con)texte     
Maria-Ana Tupan ● Teroarea istoriei şi viclenia artei/ 35
Constantin Cubleşan este în egală măsură un critic care îndeamnă la înnoirea limbajului menit să prezinte clasicii într-o lumină nouă, interesantă pentru actuala generaţie (se referea la Eminescu).

Film
Călin Căliman ● Marcel Iureş şi Octav/ 36
Blasco Giurato spunea, în acelaşi interviu: „Oricine va vedea filmul Octav se va simţi binecuvântat”. Imaginea filmului Octav este, pur şi simplu, pasionantă. În interioarele conacului, atmosfera de epocă se insinuează pe nesimţite, cu o discreţie perfectă.

Dana Duma ● Filmul românesc în timp real/ 37
Cinismul mediatic este zugrăvit într-un mod personal în Breaking News, care validează talentul regizoarei Iulia Rugină de a investiga în registrul intimităţii şi al discreţiei. Cartea de vizită înnobilată de reţinerea titlului în palmaresul de la Karlovy Vary îi va da, sperăm, posibilitatea să revină repede cu un nou lungmetraj.

Corespondenţă din Portugalia
Ştefan Borbély ● Fátima – 100. Centenarul revelaţiilor de la Fátima/ 38
N-ar fi, de altfel, singura obscuritate cultivată la Fátima, fiindcă, pe urmele unei cutume medievale, derivate din vechea recuzită antropologică a magiei imitative, la Fátima se aduc ofrande de organe.

Eveniment
Alexandra Bajureanu ● Gala Premiilor „Constantin Brâncoveanu” a desemnat Laureaţii ediţiei 2017/ 39
„În acest premiu parcă vibrează duhul antichităţii mediteraneene şi fervoarea unei licori magice. Oricum, acest premiu are în vedere mai toate dimensiunile culturale ale Premiului Nobel, (…) am putea spune, păstrând, evident, proporţiile, că, în România, Premiul poate fi numit nepotul Premiului Nobel!”

Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Vă dorim lectură plăcută!

Cititorii revistei Contemporanul beneficiază și vor beneficia de cărți și suplimente gratuite și în numerele viitoare:

În curs de apariţie:

♦ Mircea Platon, Elitele şi conştiinţa naţională

România are tot ce îi trebuie pentru a fi o naţiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greşit. E ca şi cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-⁠o sub apă aşteptând apoi să-⁠ţi alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potenţialul României e ignorat şi risipit din cauză că subansamblele României sunt conectate anapoda de o pseudo-⁠elită care nu înţelege să ajute la structurarea personalităţii naţionale a românilor. Şi această structurare începe de la buna noastră aşezare în raport cu potenţialul identitar, cultural şi modelator de acţiune pe care ni l-⁠au lăsat strămoşii. (…)
Dincolo de discuţiile pseudo-⁠savante despre noutatea conceptului de naţiune şi modernitatea miturilor naţionale „inventate” de elitele burgheze în contextul dorinţei lor de a unifica piaţa internă pe fundalul colapsului ordinii feudale şi al eclipsării creştinismului ca ortodoxie publică, dincolo, deci, de aceste ideologeme care încearcă să discrediteze ideea naţională, aşezând-⁠o pe o anumită treaptă a unui evoluţionism cultural care prevede trecerea sau ascensiunea de la faza naţională la cea supranaţională şi suprastatală, se cuvine să reţinem un lucru. Şi anume că, în esenţă, după cum spunea Iuliu Haţieganu, „naţiunea însemnează unitate de generaţii. Patria însemnează unitate de viitor”. Şi unitatea de generaţii nu trebuie dovedită dinspre astăzi spre ieri, de vreme ce a fost deja săvârşită de ieri spre azi. Locuim în această continuitate, suntem deja aşezaţi în ea. Trebuie doar să o recunoaştem şi să ne punem la lucru în lumina ei.
(Mircea Platon)

 

Suplimente apărute:

♦ Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah

Cartea îşi propune o analiză a situaţiei României pornind de la conceptul de ideal. Teza cărţii este că stagnarea, dezinteresul şi silnicia atât de actuale în ţara noastră se datorează absenţei unui ideal naţional. Convins că termeni precum „proiect de ţară”, „viziune”, „obiective naţionale” nu fac decât să escamoteze această problemă, edulcorând-o intelectual, autorul nu se fereşte să folosească un termen ce este – într-un mod cât se poate de elocvent – ieşit din uz: idealul!

Cu ocazia acestei sondări în psihologia abisală a poporului român ies la iveală modele, paradigme, tendinţe şi structuri sufleteşti prezente în viaţa cotidiană, culturală, socială şi politică a României actuale. Deşi având o serie de înaintaşi notabili (dacă e să-i amintim numai pe Constantin Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ştefan Zeletin, Constantin Noica) – o asemenea direcţie de abordare a sufletului poporului român a fost abandonată în vremurile din urmă, în conformitate cu noile „comandamente” ale globalizării şi dez-naţionalizării. Autorul cărţii de faţă are curajul să reia această linie de cercetare, într-un limbaj viu, colorat afectiv şi uneori reactiv.

Problema emigraţiei masive a românilor este plasată în aceeaşi perspectivă a absenţei idealului – singurul capabil de a ţine laolaltă un popor între graniţele unei ţări. Lipsiţi de ideal, românii ajung să se dezintegreze şi să vagabondeze în căutarea unui loc propriu, fără să ştie că locul pe care-l caută este, de fapt, propria ţară, o ţară fondată pe un ideal care să rezoneze cu cele mai adânci niveluri ale simţirii lor.

♦ Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori
Supliment al revistei Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017

Creatorul romanului cinic, la noi, Nicolae Breban, ostil aşa-zisului „fatalism” mioritic, face ca Mioriţa alungată pe uşă, la nivel conceptual, să se reîntoarcă pe fereastră, la nivel epic, prin feminizarea mişcării de rezistenţă naţională, în surprinzătorul său roman Jocul şi fuga.

Când am făcut selecţia primilor nouă prozatori, nu m-am gândit că vor ieşi, din nouă cercuri, alte trei cercuri „danteşti” pentru cele trei tradiţionale provincii româneşti. Constat cu uimire „egalitatea” lor în construcţia României moderne, dar şi a cărţii mele. Au ieşit, fără nici o intenţie, câte trei scriitori, pentru fiecare provincie, care mi-au asaltat subconştientul: Moldova (Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Eugen Uricaru); Valahia: Marin Preda, Eugen Barbu, Mircea Cărtărescu; Ardeal: Liviu Rebreanu, D.R. Popescu, Nicolae Breban. Uitasem însă contribuţia Basarabiei, cu destinul ei ingrat, de la 1812 încoace. Cele nouă cercuri s-au transformat, de aceea, într-un decameron, cel de al zecelea prozator al construcţiei critice devenind Ion Druţă, cu întreaga dramă a sfâşierii interioare a Basarabiei, dezvăluită încă în cartea mea din 2003, Basarabia sau drama sfâşierii.

Şi ce literatură face fiecare dintre cei zece, şi cum o arhitecturează toţi împreună!

Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul nr. 06 Iunie 2017

E ca şi cum ai întors câteva pagini din cartea fiinţei. E ca şi când ai lăsat în urma ta ceva crucial, de răscruce, care se impune să fie valorificat, scos la suprafaţa firii, prospectat, descris, contemplat într-o linişte de dincolo de lume, de dincolo de bine şi rău, când toate lucrurile se întrevăd într-o altfel de limpezime, care nu exclude de tot nici iubirea, nici setea de viaţă, nici dorinţa de a rămâne, de a întârzia în această lume, cu deosebirea că iubirea, setea de viaţă şi dorinţa de a rămâne sunt – după acei ani, trăiţi la temperaturi imposibile – alt­fel, fiindcă a intervenit o schimbare radicală şi nebănuit de lentă în felul tău de a privi şi de a vedea lucrurile. Parcă eşti la fel şi, totuşi, substanţial diferit. Ceea ce numeşti viaţă e văzut de tine din alt unghi, prin ochiul cuiva înstrăinat. (…) Trăim între lumi şi rareori ne dăm seama de aceasta. Spaţiile intermediare ne sunt casă şi liman. Ce straniu e că realizăm aceasta exclusiv când suntem aduşi pe muchie de cuţit, pe buza prăpastiei, unde, pradă iluminării, înţelegi totul; şi de cum te desprinzi de exuberantele focuri de-acolo uiţi o parte din ce-ai priceput, făcând apoi efortul de a-ţi aduce aminte.
Ce zeitate şi‑a slobozit mierea eretică în miezul labi­rintului care sunt?
Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?

Aura Christi

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Logo-romania-citeste-ro

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest