Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2017

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2017

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2017

Editorial
Nicolae Breban ● Cea de-a doua viaţă/ 3
A fost un fel de tortură, deoarece, după ani şi ani de vis al romanului, reuşisem cu doi ani înainte să finalizez a treia variantă, iar manuscrisul a trebuit să aştepte doi ani aruncat undeva într-un dosar printre alte mii de manuscrise care-şi aşteptau de ani rândul.

Eseu
Bogdan Creţu ● Dobrogea fabuloasă/ 4
Totul este sugestie, întâmplările nu au izul unor evenimente care întrerup brutal noima, ci sunt presărate cu un praf de mister. Ele sunt, de fapt, epifanii, izbucniri ale sacrului în profan

Mircea Platon ● Critica criticii şi alte critici/ 5
Într-o „soţietate fără prinţipuri”, carevasăzică fără maniere, critica literară nu poate supravieţui, aşa cum nu poate supravieţui nici un alt cod sau ritual complex.

Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Moartea este (doar) un fapt de experienţă/ 6
Mereu moartea se petrece dincolo de noi, în afara noastră, în exterior – şi ca atare nu o putem trăi niciodată pe deplin. În absenţa raţiunii întemeietoare, moartea nu poate fi „trăită”, cu adevărat.

Cronica literară
Marian Victor Buciu ● Noi principii de istorie a literaturii/ 7
Biografia este într-adevăr a cetăţeanului, iar opera este a scriitorului. Literatura devine, citim, în epoca dată, „subiect deopotrivă politic şi estetic al unei critici şi istorii literare care îmbină cele două criterii”.

Polemice
Dan Berindei ● Gânduri şi amintiri într-o „planetă în flăcări”/ 8
Istoria cu miturile ei formative a ajuns o dexteritate deseori dispreţuită şi tinerii epocii de astăzi au fost crescuţi rupţi de un trecut care, vrând nevrând, îi priveşte.

Eseu filosofic
Alexandru Surdu ● Lucian Blaga despre noul eon sau noua eră (New Age)/ 9
Cine ar fi fost de acord pe vremea comuniştilor şi a filosofiei marxiste cu „aspiraţia spre sinteze”, în care „gândul asiatic şi gândul european” să „tindă spre un amalgam superior”, cum s-a întâmplat „în timpul imperiului spiritual al Alexandriei”. Şi nici astăzi, cu anumite excepţii, n-am auzit de prea mulţi adepţi ai acestei „aspiraţii”, dar librăriile şi pieţele sunt pline de cărţi „asiatice” traduse.

Marginalii
Boris Marian ● După 68 de ani/ 10

Eseu
Iulian Boldea ● Minimalism şi tranzitivitate: Mircea Ivănescu/ 11

În preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Mari scriitori români – criminali de război?!
Apel pentru Mircea Vulcănescu/ 12
Aducem aceste acţiuni excesive privind interpretarea trecutului recent în atenţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi în atenţia domnului Călin-Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului, cerându-le să iniţieze schimbarea actualului cadru legislativ având ca referinţă legea 217/2015. Luând act de răul făcut, Guvernul României are datoria să reformeze Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care nu asigură standardele de profesionalism cerute de împlinirea importantelor atribuţii ce-i revin.
Ne exprimăm cu fermitate dezaprobarea faţă de măsurile de sprijinire din partea Ministerului Afacerilor Interne a unor asemenea abuzuri incalificabile.

Exclusiv
Patriarhia Română susţine şi îndeamnă la cinstirea şi cultivarea memoriei tuturor celor care s-au jertfit pentru apărarea valorilor creştine şi naţionale, între care Mircea Vulcănescu, „erudit savant creştin, care a murit ca un adevărat martir”/ 13
„Reamintim că în urmă cu câteva zile, consilierii locali ai Sectorului 4 al Capitalei au adoptat o hotărâre prin care Liceul Tehnologic „Mircea Vulcănescu” devine Liceul Tehnologic „Traian Popovici”, după ce Institutul „Elie Wiesel” a trimis o notificare către Ministerul de Interne, iar acesta la rându-i a anunţat Prefectura Capitalei. Institutul „Elie Wiesel” motivează schimbarea denumirii prin faptul că Mircea Vulcănescu a fost condamnat de către un aşa-zis „Tribunal al Poporului” pentru crime de război şi astfel s-ar încălca OUG 31/2002.
De asemenea, este vorba despre bustul lui Mircea Vulcănescu din sectorul 2, despre strada cu acelaşi nume din sectorul 1, despre strada Radu Gyr din Cluj Napoca, şcoala General Gheorghe Jienescu din comuna Rast (Dolj), despre şcoala IC Petrescu din Stâlpeni, despre statuia Mitropolitului Visarion din curtea Mănăstirii Putna, dar şi de mai multe busturi ale poetului maghiar Wass Albert.
Societatea civilă, dar şi un număr impresionant de personalităţi academice au luat poziţie faţă de situaţia în care memoria publică a lui Mircea Vulcănescu ar fi afectată.”

Comunicat
Octav Bjoza: „Foştii Deţinuţi Politici şi Deportaţi împotriva extremismului!”/ 13
„Abordarea aspectelor extreme din istorie nu trebuie să se facă în spirit extremist.
În prag de centenar, România are nevoie de reconcilierea deplină cu propria sa istorie.
Considerăm că o dezbatere publică, un dialog între cele două părţi, ar fi condus cu certitudine, la o înţelegere a fenomenului şi găsirea unor soluţii constructive.
În temniţele şi lagărele de exterminare din vremea comunismului, adică acolo la limita dintre viaţă şi moarte, am învăţat că iubirea şi iertarea mă fac mai puternic, mai înţelept. Şi m-au făcut.”

Cărţi
Marian Barbu ● Vintilă Horia într-o ediţie academică/ 14
Cu biografia lui Binding prin Leipzig, Tübingen, Kassel, Berlin, Florenţa, Grecia, savantul român comentează ca specialist şi poezia lui Rilke, a lui d’Anunzzio şi a altor poeţi ai vremii.

Clubul Ideea Europeană
Elena Solunca în dialog cu Ioan-Aurel Pop Istoria ca misiune/ 15
Naţiunea a fost demult şi înainte de vreme demonizată şi acum se răzbună! Vedeţi ce mişcări sunt azi în Uniunea Europeană şi mai toate au ca numitor comun apărarea „interesului naţional”. Olanda, Franţa, ţările dinspre est şi, mai ales, Marea Britanie, nu vor să dea mult pentru alţii şi să primească puţin

Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Cornel Ungureanu şi „contextul operei”/ 18
Scrisul, ştim prea bine, este o „meserie fără orar”. Pentru Cornel Ungureanu literatura nu este un mod de existenţă, printre altele, ci însăşi existenţa; cititor habotnic, animator ubicuitar, trăind şi glorificând literatura, scriind nervos, capricios, vitezist, debordant (pe un fond ironic), criticul timişorean este – înainte de orice – un mare truditor.

Rondul de zi
Gelu Negrea ● Prinţul Hamlet şi Iancu Pampon/ 20
În cazul de faţă, trei substantive şi două adjective par contrase din două expresii folclorice care converg insidios către ideea de infidelitate. Sau, mă rog, de inconsecvenţă sentimentală, ca să recurg la cel mai suav dintre eufemismele posibile.

Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● Paolo Mantegazza – schiţă de portret/ 21
Consecinţa este că fiecare eseu echivalează cu un exerciţiu spectacular gratifiant, în care altitudinea subiectului se expandează graţie capacităţii hermeneutice, freneziei relaţionare şi plăcerii jocului care domină scriitura autorului. Histrionismul structural al Simetriilor depăşeşte sfera implicită a discursului eseistic şi se converteşte în miza explicită a unor secvenţe autoreferenţiale.

Cărţi
Theodor Codreanu ● „Ieşirea” din Cerc sau Jocul şi fuga/ 22
Aceasta este povestea „scornită” integral de geniul epic al lui Paul, voce multicoloră a lui Nicolae Breban însuşi. Sub masca cinismului, se dezvăluie un tragism prelung, revelat de o narativitate complexă, aspră, în planuri contrapunctice de un rar dinamism, ludice, totodată, augmentate cu o răbdare de maestru, departe însă de sterilele simulacre postmoderniste.

Eveniment
RomâniaCiteşte.ro la Mediaş şi Sibiu
Ligia Csiki ● O întâmplare cu cheie în oraşul luminii dintre vii/ 24
RomâniaCiteşte.ro, proiectul de promovare a lecturii, pare să se fi angajat, chiar prin titlul său, într-o polemică cu toate statisticile care marchează fapte dramatice, adevărate pericole ale desfiinţării unui neam: aflăm că 22% dintre români nu citesc niciodată o carte, că piaţa de carte a României este pe ultimul loc în Europa, că avem 260 de librării pe teritoriul ţării, 500 de librării on line, ceea ce ne plasează tot pe un loc codaş etc.

Alina Bako ● Literatura la dublu feminin/ 25
Ca orice joc, a avut regulile lui, de la început anunţate: aceleaşi poezii au fost citite, pe rând, de Rodica Braga şi Aura Christi, apoi de actori. Exerciţiul a reuşit să dovedească necesitatea existenţei literaturii, umanitatea pe care o transmite manifestarea unui spirit de exhibare a experienţelor intime, smulse din fiinţă.

Poeme de Rodica Braga/ 26

Ostrovul Învierii
Poeme de Aura Christi/ 27

Polemice
Andrei Marga ● Justiţia în noile abordări ale dreptului/ 28
În locul simplei forţări a aplicării prevederilor legale, John Rawls a vrut să obţină un acord larg împărtăşit asupra sensului justiţiei. Numai că acesta rămâne abstract în raport cu datele situaţiilor.

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 29

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Radu Jörgensen America, un al treilea Acasă/ 30

Împotriva uitării
Alexa Visarion ● În căutarea lui Eugene O’Neill… (II)/ 33
Poate că nu este lipsit de importanţă să remarcăm faptul că cele mai valoroase montări ale creaţiei o’neilliene se realizează în perioada de directorat al lui Liviu Rebreanu la Teatrul Naţional din Bucureşti şi cu colaborarea de prestigiu a unor directori de scenă ale căror nume reprezintă certitudini în teatrul românescu: Paul Gusty, Ion Sava şi I. Şahighian.

Polemice
Magda Ursache ● O carte homeopatică: „Simt boala ca iubire a lui Hristos”/ 34
Fiecare carte a Profesorului Doctor Docent de la Facultatea de Teologie ieşeană e un luminaj pentru tineri: luminează minţile ca un sfeşnic, având darul argumentării, dar şi capacitate de expresie. În plus, intră pe poarta mare a bibliografiei esenţiale: de la Sfântul Antonie cel Mare la Fericitul Augustin, Evagrie Ponticul, Ioan Carpatinul, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Ioan Scărarul, Sf. Isaac Sirul, Sf. Marcu Ascetul, Simeon Metafrastul, Palama, Teofan Zăvorâtul… Şi câte omilii, predici, cuvântări, capete, epistole nu citează!

(Con)texte     
Maria-Ana Tupan ● Istoria ca anatomie a fricii/ 35
Scriind în marginea unor topoi celebri, Gelu Negrea descoperă receptorului pasiv valenţele acelui spirit kantian ce nu recunoaşte nici o autoritate străină propriului exerciţiu critic.

Film
Călin Căliman ● Ce mai face domnişoara Nastasia?/ 36
Printre filmele ne-înscrise s-a numărat şi filmul Bacalaureat de Cristian Mungiu: astfel se face că acest film, deşi a cucerit un important premiu la Cannes în primăvara trecută, nu a intrat în discuţiile celor două jurii.

Corespondenţă de la Viena
Roxana Bulz ● O noua traducere din opera blagiană la Viena/ 37

Poemul lunii
Lucian Blaga. În lan/ 37

Bref ■ ICR ■ Accademia di Romania in Roma
România, ţară invitată la cea de-a 77-a ediţie a Târgului de Carte de la Madrid

Ateliere de traducere
Ana Blandiana, Magda Cârneci şi Svetlana Cârstean la Ledbury Poetry Festival

Aura Christi la Torino, Roma şi Florenţa/ 38

Eveniment
Mizantropul solar/ 39
Adolescenţa este o vârstă „de aur” întrucât beneficiază atât de graţia începutului cât şi de cea a maturităţii. Este o culme a vieţii omului, iar dacă poate exista o artă a vieţii aceea ar putea suna astfel: arta de a rămâne pe culmi, arta de a fi adolescent.

Ştiri
Ada Vertan ● Festivalul Internaţional de Muzică Cristian/ 39

Vă dorim lectură plăcută!

 

Cititorii revistei Contemporanul beneficiază și vor beneficia de cărți și suplimente gratuite și în numerele viitoare:

♦ Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori

Creatorul romanului cinic, la noi, Nicolae Breban, ostil aşa-zisului „fatalism” mioritic, face ca Mioriţa alungată pe uşă, la nivel conceptual, să se reîntoarcă pe fereastră, la nivel epic, prin feminizarea mişcării de rezistenţă naţională, în surprinzătorul său roman Jocul şi fuga.

Când am făcut selecţia primilor nouă prozatori, nu m-am gândit că vor ieşi, din nouă cercuri, alte trei cercuri „danteşti” pentru cele trei tradiţionale provincii româneşti. Constat cu uimire „egalitatea” lor în construcţia României moderne, dar şi a cărţii mele. Au ieşit, fără nici o intenţie, câte trei scriitori, pentru fiecare provincie, care mi-au asaltat subconştientul: Moldova (Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Eugen Uricaru); Valahia: Marin Preda, Eugen Barbu, Mircea Cărtărescu; Ardeal: Liviu Rebreanu, D.R. Popescu, Nicolae Breban. Uitasem însă contribuţia Basarabiei, cu destinul ei ingrat, de la 1812 încoace. Cele nouă cercuri s-au transformat, de aceea, într-un decameron, cel de al zecelea prozator al construcţiei critice devenind Ion Druţă, cu întreaga dramă a sfâşierii interioare a Basarabiei, dezvăluită încă în cartea mea din 2003, Basarabia sau drama sfâşierii.

Şi ce literatură face fiecare dintre cei zece, şi cum o arhitecturează toţi împreună!

 

♦ Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah

Cartea îşi propune o analiză a situaţiei României pornind de la conceptul de ideal. Teza cărţii este că stagnarea, dezinteresul şi silnicia atât de actuale în ţara noastră se datorează absenţei unui ideal naţional. Convins că termeni precum „proiect de ţară”, „viziune”, „obiective naţionale” nu fac decât să escamoteze această problemă, edulcorând-o intelectual, autorul nu se fereşte să folosească un termen ce este – într-un mod cât se poate de elocvent – ieşit din uz: idealul!

Cu ocazia acestei sondări în psihologia abisală a poporului român ies la iveală modele, paradigme, tendinţe şi structuri sufleteşti prezente în viaţa cotidiană, culturală, socială şi politică a României actuale. Deşi având o serie de înaintaşi notabili (dacă e să-i amintim numai pe Constantin Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ştefan Zeletin, Constantin Noica) – o asemenea direcţie de abordare a sufletului poporului român a fost abandonată în vremurile din urmă, în conformitate cu noile „comandamente” ale globalizării şi dez-naţionalizării. Autorul cărţii de faţă are curajul să reia această linie de cercetare, într-un limbaj viu, colorat afectiv şi uneori reactiv.

Problema emigraţiei masive a românilor este plasată în aceeaşi perspectivă a absenţei idealului – singurul capabil de a ţine laolaltă un popor între graniţele unei ţări. Lipsiţi de ideal, românii ajung să se dezintegreze şi să vagabondeze în căutarea unui loc propriu, fără să ştie că locul pe care-l caută este, de fapt, propria ţară, o ţară fondată pe un ideal care să rezoneze cu cele mai adânci niveluri ale simţirii lor.

 

Supliment apărut:

Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul nr. 06 Iunie 2017

E ca şi cum ai întors câteva pagini din cartea fiinţei. E ca şi când ai lăsat în urma ta ceva crucial, de răscruce, care se impune să fie valorificat, scos la suprafaţa firii, prospectat, descris, contemplat într-o linişte de dincolo de lume, de dincolo de bine şi rău, când toate lucrurile se întrevăd într-o altfel de limpezime, care nu exclude de tot nici iubirea, nici setea de viaţă, nici dorinţa de a rămâne, de a întârzia în această lume, cu deosebirea că iubirea, setea de viaţă şi dorinţa de a rămâne sunt – după acei ani, trăiţi la temperaturi imposibile – alt­fel, fiindcă a intervenit o schimbare radicală şi nebănuit de lentă în felul tău de a privi şi de a vedea lucrurile. Parcă eşti la fel şi, totuşi, substanţial diferit. Ceea ce numeşti viaţă e văzut de tine din alt unghi, prin ochiul cuiva înstrăinat. (…) Trăim între lumi şi rareori ne dăm seama de aceasta. Spaţiile intermediare ne sunt casă şi liman. Ce straniu e că realizăm aceasta exclusiv când suntem aduşi pe muchie de cuţit, pe buza prăpastiei, unde, pradă iluminării, înţelegi totul; şi de cum te desprinzi de exuberantele focuri de-acolo uiţi o parte din ce-ai priceput, făcând apoi efortul de a-ţi aduce aminte.
Ce zeitate şi‑a slobozit mierea eretică în miezul labi­rintului care sunt?
Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?

Aura Christi

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Logo-romania-citeste-ro

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest