Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 02/ Februarie 2016

Revista Contemporanul nr. 02/ Februarie 2016

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 02/ 2016

Editorial 

Nicolae Breban • Despre independenţă, naţiune şi câte ceva despre statul de drept/ 3Contemporanul-februarie_2016-1

Aflat la un post de televiziune, unde sunt invitat uneori, Trinitas – postul şi vocea Bisericii Ortodoxe Române, orice ar zice unii, stâlp şi formator al naţiunii şi conştiinţei naţionale – am definit scurt şi puţin cam brutal, starea noastră generală de „libertate” ca pe o simplă farsă!

Polemice

Bogdan Creţu • Ce înseamnă să fii moldovean (II)/ 4

Când marile imperii se sparg fără să renunţe la ambiţiile lor expansioniste, victimele sunt mereu „colaterale”. Or, în întreaga Europă, nici un popor nu a fost mai încercat decât cel din spaţiul-⁠limită, acolo unde începea sau se sfârşea Uniunea Sovietică

Polemice

Mircea Platon • Guvern de profesionişti/ 5

Am bifat căsuţe pe formularele UE şi FMI crezând că astfel vom bifa şi o ţară. În lContemporanul-februarie_2016_reader-2oc ca integrarea (profitul) să vină ca urmare a dezvoltării noastre (pasiunii pentru „lucrul bine făcut” – idee transformată în lozincă electorală şi compromisă ca atare), ni s-⁠a promis că dezvoltarea va fi o consecinţă a urmăririi „profitului” integrării. Şi e şi normal să fim astfel duşi cu zăhărelul, pentru că, dacă am fi putut să creştem cum vrem noi, poate că nici nu am mai fi vrut să ne integrăm

Profil

Marian Victor Buciu • Logica terţiului tainic/ 6

Conştiinţa este materie, energie, în stare intactă, ilimitată, atopică.
„O definiţie simplă a conştiinţei: singura energie nedegradabilă, care merge de nicăieri către nicăieri”.

Eseu filosofic

Horia Pătraşcu • „Fratele Dumnezeu”. Egalitarism, ateism, totemism/ 7

Francisc din Assisi a încercat fraternizarea omului cu universul înconjurător. Nu a simţit imboldul să meargă până la fraternizarea omului cu DumnezeuMircea-martin-radicalitatile

Lecturi

Constantina Raveca Buleu • Radicalitate şi nuanţă/ 8

Atent la dinamica fenomenului cultural românesc, autorul manifestă o precizie chirurgicală în depistarea punctelor de presiune din configurarea canonică a peisajului literar, ceea ce-⁠i permite repoziţionări teoretice bine argumentate

Din infern, cu dragoste

Aura Christi • Călugăriţa din Amherst/ 9

Mai târziu, aceeaşi impresie de grandoare îmi vor lăsa unele statui – între care pădurea de preafrumoase himere ale văzduhului, apei, pământului, nopţii, vulturului – ale lui Dimitrie Paciurea şi ulterior ale lui Vasile Gorduz, care îmi aduc aminte că dimensiunea nu are întotdeauna printre rudele ei, obligatoriu, măreţia, care se poate isca şi din lucrurile de proporţii medii sau reduse, peste care se lasă boarea harului divin.

Marginaliisigla-academia

Boris Marian • Emmanuel Levinas – modelul etic iudaic/ 10

Editura Academiei Române 

Mircea Braga • Ecce Nietzsche/ 11

Gelu Negrea • Celălalt Caragiale/ 13

Este prea puţin a spune că Poveste se îndepărtează substanţial de patternul folcloric tradiţional. De fapt, avem de-⁠a face cu o veritabilă saga de familie, care urmăreşte, în paralel, destinul câtorva generaţii de urmaşi ai împăraţilor Crin şi Bujor

PolemosMircea-blaga-ecce-nietzsche-exercitiu-de-lectura-hermeneutica

Adrian Dinu Rachieru • A.E. Baconsky – un pedagog cosmopolit/ 14

În 1972, când realiza o carte-⁠monument (e vorba de Panorama poeziei Universale contemporane), Baconsky dovedea – încă odată – o concepţie articulată despre poezie şi o erudiţie indiscutabilă, dezvăluindu-⁠şi preferinţele şi idiosincraziile

Polemos

Theodor Codreanu • De la şocurile electrice la terapia de şoc (II)/15

Criza va deveni „fereastra deschisă” pentru ofensiva terapiei de şoc, minerii britanici fiind numiţi „inamicul din interior”, pe care-⁠i va răpune (cu ajutorul a 8000 de poliţişti), concediindu-⁠i, apoi, în masă. Urmează privatizările principalelor companii de stat. În economia marilor puteri capitaliste însă, interesele corporatiste nu se află în antiteză monstruoasă cu interesele naţionale

Polemos

Magda Ursache • „E rău, dar e bine”/ 16

Mintea lui clară a evitat şi hamul internaţionalismului proletar (un editorial din Scânteia lui Brucan aşa suna: Dezrădăcinarea naţionalismului), şi hamul „corectitudinii ideologhiceşti”.
Ghilimelizez: „Fiii proletcultiştilor sunt globalizatorii!” pufnea Bătrânu

Polemos

Andrei Marga • Universitatea în dialog cu Biserica/ 17

Universitatea şi Biserica au răspunderi ce derivă din misiunea fiecăreia şi un câmp de dialog fără precedent. Acest dialog a dat deja o seamă de rezultate, dar are de asigurat, în continuare, răspunsuri la multe probleme ale vieţii oamenilor, aflaţi în faţa unui viitor mai provocator ca oricând

Dintr-o haltă părăsită

Cassian Maria Spiridon/ 18

Ziua Culturii NaţionaleIonel-valentin-Vlad-ZIUA-culturii-nationale

Elena Solunca • Ziua Culturii Naţionale. Identitatea naţională/ 19

Asistăm în ultima vreme la asaltul, câteodată deosebit de agresiv, a unor concepţii ce vor să modifice istoria noastră după un vânt venit cine ştie de unde şi purtând spre niciunde

Ionel-Valentin Vlad • Stâlpii poporului român: credinţa şi limba/ 20

De la înfiinţarea ei, în 1866 şi până astăzi, Academia Română a cultivat marile valori ale culturii naţionale şi s-⁠a pus în serviciul naţiunii române. Înfiinţată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naţionale, a ştiinţelor şi artelor, Academia Română a promovat continuu cultura naţională în înţelesul ei cel mai larg.

Klaus Iohannis • Educaţia – condiţie a unei culturi performante/ 21Klaus-Iohannis-ZIUA-culturii-nationale-2

Avem o infrastructură culturală fragilă, de care nu ne-⁠am îngrijit la timp şi am permis ca actul de cultură să se manifeste în spaţii improprii, cu personal din ce în ce mai redus, slab motivat, şi în condiţii inadecvate, după principiul – „lasă că merge şi aşa”. Este momentul să schimbăm o asemenea stare de fapt, care nu onorează cultura românească

Preafericitul Părinte † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române • Biserica Ortodoxă Română şi conştiinţa naţională a poporului român/ 22Patriarhul-daniel-ZIUA-culturii-nationale-3

Astăzi, într-⁠o lume globalizată şi secularizată, nivelatoare de identităţi culturale pentru câştig de capital financiar imediat, România trebuie să-⁠şi păstreze identitatea şi să-⁠şi promoveze simbolurile şi valorile spirituale. Deşi există unele beneficii ale globalizării mai ales în domeniul informatic şi în cel economic, totuşi, piaţa globală şi sistemul informaţional mondial nu pot suplini pierderea identităţii spirituale a unui popor. În acest sens, este mereu actuală întrebarea: „Ce îi foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-⁠şi pierde sufletul?”

Clubul Ideea Europeană

Elena Solunca în dialog cu Alexandru Surdualexandru-surdu

„Actul concepţiei sau ideaţiei este faza cea mai frumoasă a creaţiei”/ 23

Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă să fii „năpădit de idei”, cum se întâmplă în tinereţe, amintim de mărturisirea lui Eminescu. El punea noaptea lemne pe foc şi astupa soba, după care, obsedat de idei, se apuca să scrie pe întuneric, căci nu mai putea să adoarmă. Şi, uneori, mai precis de sute de ori, se şi apuca de lucru, dar, trecând de la una la alta, lăsa lucrările neterminate. Şi, cum zicea Noica, bine că nu le-⁠a terminat! Căci n-⁠ar mai fi avut timp pentru poeziile sale

Cărţi

Geo Vasile • În căutarea nemuririi/ 25

Toate aceste convingeri ale omului fac parte din fiinţa şi formaţia intelectuală şi spirituală a autorului, sunt aşadar inalienabile şi nedesminţite de statura morală a romancierului, mai ales în acest început de veac al relativizării valorilor până în pragul anomiei

(Con)texte

Maria-Ana Tupan • Tiparele marii poezii/ 26

Nu este aşadar o estetică a aparenţelor/ veşmintelor frumoase, ci una semiotică, a iluminării fenomenului printr-⁠un sens profund. Fruct al unei imaginaţii religioase, Orbita zeului s-⁠a aşternut în tiparele marii poezii.

Modele

Livia Cotorcea • Svetlana Alexievici şi lecţia Nobel (I)/ 27

Nimic nou pentru reacţia mediului rusesc, scriitoricesc sau nu, la nobeliaţii proprsvetlana-4ii. Cu o ironie amară, în articolul său Un martor nedorit: cine se teme de cărţile Svetlanei Alexievici?, publicat în revista Forbes (19 octombrie 2015), criticul literar Serghei Medvedev readuce în memorie următoarele expresii care au sintetizat momentele importante ale acestei reacţii paradoxale, de neînţeles: „Albgardistul Bunin, antisovieticul Pasternak, scriitorul vlasovist Soljeniţîn, parazitul Brodski”. Te întrebi: oare de ce din această listă a nobeliaţilor ruşi lipseşte tocmai Mihail Şolohov? La această întrebare răspund, din păcate, prea mulţi literaţi ruşi care, acum, o repudiază pe faţă şi pe ultima nobeliată în care s-⁠au logodit, decis şi în mod fericit, jurnalistul şi literatul.

Arhipelagul muzeelor

Virgil Ştefan Niţulescu • Muzeele şi Ziua Culturii Naţionale/ 29academia_150

Poate că vina pentru această stare de lucruri nu este tocmai de pus în seama celor care nu au simţit nici un fior de sărbătoare străbătându-⁠i, la 15 ianuarie 2016, ci, mai degrabă, a elitei politice, sociale şi culturale care guvernează România, de câteva decenii încoace

Academia Română ● ştiri ● evenimente ● cărţi/ 30

Lecturi

Constantin Coroiu • Un eminescolog avant la lettre/ 31

Poezia, deşi mai adevărată decât Istoria, cum ne învaţă Aristotel, nu repovesteşte istoria (tocmai de aceea este mai adevărată) şi nici nu reproduce biografia personalităţilor acesteia

Eseu

Ramona Ardelean • Parfumul sau fumul proprietăţii/ 32

Gânditorul francez avea, desigur, în minte imaginea „sălbaticului bun şi blând”, un fel de Adam edenic dinainte de „căderea” în timp şi spaţiu, respectiv în istorie, cădere care, asemenea celei originare, a degradat şi viciat natura, iniţial bună a omului

Literatura română după o revoluţiealex-Ilustratie-din-ziarul-Comunei-din-Paris-Le-Cri-du-Peuple

Alex. Ştefănescu • Poemul Împărat şi proletar recitit azi/ 33

În dosarul care mi s-⁠a întocmit atunci, pentru a fi trimis în judecată, şi pe care l-⁠am consultat după 1989, la CNSAS, am găsit foaia de hârtie pe care scrisesem versurile, dar şi transcrierea lor de către un ofiţer de Securitate, care credea că „poezie” se scrie „poiezie”

Polemos

Luiza Barcan • Ieudul fără intrare/ 34

Îmi dau seama că n-⁠avem la noi nici o lumânare şi propun să mergem să căutăm undeva. Poate la biserică, dar biserica e închisă, poate la mănăstirea nouă, ridicată la vreun kilometru distanţă. Ne întoarcem

Feedback către un prieten

Constantin Lupeanu • Dragostea de ţară/ 35

Noi, românii, începem anul şi în China celebrând ziua culturii naţionale, cinstindu-⁠l pe Mihai Eminescu

Film

Dana Duma • Nostalgia (cinematografică) nu mai este ceea ce era/ 36Film-Kurt-Russell-Samuel-L-Jackson-Hateful-Eight

Purice se ambiţionează să creadă că nu e totul pierdut, renovează sala cu investiţii şi efort propriu, găzduieşte şi organizează evenimente (mai ales pentru copii) şi, pentru a păstra spectatorii în sala îngheţată, le oferă ceai şi pături, ajutat de casiera şi plasatoarea sălii

Film

Călin Căliman • Două cărţi despre regizorul Mircea Daneliuc/ 37

Stabilirea acestei relaţii indisolubile între creaţia cinematografică a regizorului şi principalul său volum autobiografic constituie „cheia” volumului analitic semnat de Marilena IlieşiuContemporanul-februarie_2016_reader-40

Corespondenţă din Spania

Dana Oprica • Violenţele care preced schimbarea/ 38

Spaniolii au votat schimbarea, tradusă în destrămarea jocului de plasare a balonului, puterea, de la echipa roşilor la cea a albaştrilor şi invers. Şi totul pe cale democratică, aşa cum scrie în cărţile politice, ignorând teatrul la scenă deschisă

Revista revistelor

C. Stănescu • Amintiri de la Cultura…/ 39

Unii cred – cu mari şanse de a fi crezuţi – că dispariţia Bibliotecii (a culturii scrise) vine din „cultura internetului”, un căpcăun din basme care înghite totul pe nemestecate, altfel spus, fără să discrimineze între valoare şi nonvaloare: „căpcăunul” este simbolul democratizării fără ţărmuri a culturii

Vă dorim lectură plăcută!

Doriți să citiți revista offline în format PDF (Click aici)

Doriți să citiți anumite articole din numărul curent (click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Regală SRL (tel.: 021 317 90 81).

În format tipărit poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest