Contemporanul » Actualități - Evenimente » Ciprian Chirvasiu: Poezia Vie la Vama Veche

Ciprian Chirvasiu: Poezia Vie la Vama Veche

Câteva cifre. Japonia – 12 miliarde de euro, cifra anuală de afaceri, în industria cărţii. Germania – 7 miliarde. Italia – 1 miliard. Ungaria – 250 de milioane. În România – cam 100 milioane. Adică fiecare român „sparge” pe lectură circa 5 euro pe an. Dar deţine supremaţia europeană la privitul la televizor, cu peste cinci ore zilnic, în timp ce nemţii nu rezistă mai mult de un ceas şi jumătate în faţa micului ecran. În ţara noastră, funcţionează 260 de librării. În trei judeţe, nu există nici una.

Câteva cifre. Japonia – 12 miliarde de euro, cifra anuală de afaceri, în industria cărţii. Germania – 7 miliarde. Italia – 1 miliard. Ungaria – 250 de milioane. În România – cam 100 milioane. Adică fiecare român „sparge” pe lectură circa 5 euro pe an. Dar deţine supremaţia europeanrev-conte-nr-05-p36-3ă la privitul la televizor, cu peste cinci ore zilnic, în timp ce nemţii nu rezistă mai mult de un ceas şi jumătate în faţa micului ecran. În ţara noastră, funcţionează 260 de librării. În trei judeţe, nu există nici una.

Parcă în răspărul acestor evidenţe, în România, o mână de oameni, venind din mai multe generaţii, se încăpăţânează să creadă în poezie, să tipărească volume cu bani proveniţi din bunăvoinţă, să scrie literatură şi să dezbată acut ches­tiunile culturale ale momentului.

Între 1 şi 3 mai 2015, Asociaţia culturală „Direcţia 9”, condusă de scriitorul Adrian Suciu, a organizat prima ediţie a „Atelierelor Literare Poezia Vie din Vama Veche”, eveniment organizat în parteneriat cu revista Contemporanul, Agenţia de Carte şi Camping Sophia Vama Veche. O „întâmplare pusă la cale”, complet despuiată de formalismele apretate sau de protocoalele plicti­coase, pe care, de obicei, le presupune o adunare de pe urma căreia cineva sau vreun „for” vânează beneficii de imagine, o anonimitate superbă, înalt semnificativă, petrecută în mijlocul unui puhoi de turişti frenetici, pornit în căutare de clubbing şi hamsii cu gust de plastic.

În prima după-amiază, au susţinut recitaluri tinerii poeţi Alina Naiu, Tudor Voicu, Laurenţiu Vedinaş, Teda Peleş, Ionela-⁠Violeta Anciu, Corneliu-⁠Octavian Rodean, Alex Anastasiu şi „mai trăiţii” Adrian Suciu, Corneliu Antoniu, şeful Filialei Sud-⁠Est a USR, Marius Dumitrescu, Emil Sude şi Ciprian Chirvasiu. În cea de-⁠a doua după-amiază, ploaia sâcâitoare, purtată de vânt, părea că va compromite orice tentativă de dialog. Dar n-⁠a fost să fie aşa. La recitalul reluat sub nişte umbrele eroice, s-⁠au adăugat scriitoarea gălăţeancă Simona Toma, precum şi poetele Silvia Bitere, Amelia Stănescu şi Anca Mizumschi, ultimele trei sosite de la Constanţa. Surpriza noului recital: nişte texte splendide, scrise de tinerii poeţi, în jurul unor cuvinte-⁠cheie, impuse aleator de cu dimineaţă de către organizatori, texte pe care Corneliu Antoniu s-⁠a oferit imediat să le publice pe o pagină dintr-⁠un număr proxim al revistei culturale „Antares”, care apare la Galaţi, sub egida Uniunii Scriitorilor, şi pe care o conduce.
Câteva observaţii.

● Selectate cu grijă sau nu, poeziile care au „populat” întâlnirea de la malul mării au fost fără îndoială texte literare de excepţie. Întrebarea aruncată spontan în eter de nu se mai ştie cine – „Hei, pe-⁠aici nu mai citeşte careva şi o poezie proastă?” – mi-⁠a confirmat, fără s-⁠o cer, părerea. Din păcate, este doar opinia unui poet. Dar, oricând, accept provocarea la un skandenberg argumentativ venită din partea oricărui critic literar care ar putea ridica obiecţii.

● Ca şi celelalte „întâmplări puse la cale” de „Direcţia 9”, în doar cei doi ani de existenţă pe piaţa culturală din România, „Atelierele…” de la Vama Veche au prilejuit un fel grav de emulaţie paideică, cu dublu sens. Dialogul profund între câteva generaţii de poeţi care sunt frâmântaţi de rostul, de mersul literaturii române, de atmosfera sufocantă din care ea reuşeşte, din când în când, să ridice capul şi să comunice fundamental, de standardele calitative pe care scriitorii trebuie să le menţină şi de la care să nu abdice, reprezintă, până una alta, unul dintre puţinele semne vitale ale naţiei. Iar fiindcă dialogul presupune o deprindere uitată, aceea de-⁠a asculta cu atenţie, lucrurile s-⁠au petrecut astfel: poeţii tinerii au întrebat şi au fost atenţi la ce li se răspunde, cei mai în vârstă au întrebat şi au avut enorm de învăţat de la debutanţi.

● Cel mai greu se ajunge la stupori simple. Chestiuni precum „Cine sunt şi ce înseamnă poeţii într-⁠o lume care a luat-⁠o razna?”, „Ce înseamnă poezia bună: exprimare firească sau rapel la tendinţe?”, sau „Pentru cine se mai scrie azi poezie?” vor fi taxate drept naivităţi de către marii ştiutori de tot. Poate aşa şi sunt, dar faptul că la toate acestea s-⁠a răspuns cu o unanimă tăcere ar fi nimerit să-⁠i pună o clipă pe gânduri. Mai ales că, pe deasupra acestor stupori, s-⁠a convenit că poezia este o inutilitate atât de autoritară, încât e în stare să schimbe din temelii concretul.

De pildă, chiar să răsune prin staţiile de metrou sau să deschidă librării în cele trei judeţe din România, unde nu există nici una.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest