Contemporanul » Actualități - Evenimente » Jidi Majia – Premiul de Excelenţă pentru Poezie al revistei Contemporanul, decernat la Târgul Internaţional Gaudeamus

Jidi Majia – Premiul de Excelenţă pentru Poezie al revistei Contemporanul, decernat la Târgul Internaţional Gaudeamus

Eveniment ■ România citeşte vă recomandă…

Jidi Majia – Premiul de Excelenţă pentru Poezie
al revistei Contemporanul, decernat la Târgul Internaţional Gaudeamus

Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură 2016, ediţia a XXIII-⁠a, s-⁠a desfăşurat în perioada 16-⁠20 noiembrie la Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti. Invitatul de onoare al ediţiei din acest an a fost China. Cu acest prilej revista Contemporanul a publicat un grupaj de texte, al căror subiect este China, civilizaţia şi cultura uneia dintre cele mai fascinante şi mai frumoase ţări din lume, şi a participat la o serie de evenimente dedicate Chinei.

În acest an invitata de onoare a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură a fost China. Cu acest prilej, sub auspiciile programului Lecturi chinezeşti, au fost organizate o serie de evenimente de un real interes pentru publicul larg.

În data de 17 noiembrie 2016, au fost lansate trei volume semnate de Jidi Majia, Culoarea paradisului, Flacără şi cuvânt (poeme) şi În numele pământului şi al vieţii (eseuri, studii, discursuri), traduse de marele sinolog Constantin Lupeanu şi apărute la Editura Ideea Europeană. Lansarea a avut loc la standul invitatului de onoare al acestui an: China. Printre invitaţii care au participat la această lansare-⁠eveniment se regăsesc Fan Xiaohong – Vicepreşedinte al FLTRP, Excelenţa Sa Domnul Xu Feihong – Ambasador a Republicii Populare Chineze, Domnul Yan Jianwu, Consilier Cultural al Ambasadei Republicii Populare Chineze, Aura Christi – scriitor & editor, Director general, Editura Ideea Europeană, Bogdan Popescu – Director al Centrului Naţional al Cărţii, reprezentant al Institutului Cultural Român, Eugen Uricaru – Preşedinte COPYRO (Societatea pentru Gestionarea Drepturilor).

În cadrul lansării, marelui poet Jidi Majia i-⁠a fost decernat Premiul de Excelenţă pentru Poezie al revistei Contemporanul şi Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti.

Pe parcursul aceleiaşi zile, Fundaţia Culturală Ideea Europeană – Editura Ideea Europeană a încheiat câteva parteneriate şi acorduri de principiu cu câteva instituţii culturale (bunăoară, cu Editura Educaţiei din Shandong – China, Centrul de Studii Central şi Est-⁠europene, Universitatea de Studii Străine Beijing) de prim rang ale Chinei contemporane.

Parteneriatele încheiate vor permite instituţiilor române şi chineze să facă un schimb de valori naţionale, promovându-⁠le în China şi, respectiv, România. Astfel, prietenul de departe, din China, va fi prezent în ţara lui Mihail Eminescu, Nichita Stănescu şi a lui Lucian Blaga – poeţi iubiţi şi apreciaţi în ţara lui Confucius – prin intermediul cărţilor şi valorilor în al cărui aer a crescut şi s-⁠a format.

Revista Contemporanul nr. 10/ 2016 a publicat un dosar consacrat Chinei.

Jidi Majia, de naţionalitate yi, nuosu, este poet, scriitor chinez. S-⁠a născut în anul 1961, în Munţii Marele Liang, provincia Sichuan. În 1982 a absolvit Secţia de limbă chineză din cadrul Institutului Naţionalităţilor din Sud-⁠Vest. A fost secretar al Secretariatului Asociaţiei Scriitorilor din China, viceguvernator al Provinciei Qinghai. În prezent este membru al Comitetului Permanent al Comitetului Provinciei Qinghai, Şeful Departamentului de propagandă, Preşedintele Asociaţiei scriitorilor minorităţilor naţionale, Consilier al Asociaţiei de poezie a Chinei. Din anul 2007, organizează Festivalul internaţional de poezie Lacul Qinghai, fiind preşedintele Comitetului de organizare a festivalului şi totodată preşedintele Comitetului de organizare şi preşedintele Comitetului de acordare a premiilor Festivalului internaţional de poezie Anvelopa Tibetană de Aur. A primit numeroase premii pentru poezie în China şi în străinătate. Opera sa a fost tradusă în engleză, franceză, germană, spaniolă, polonă, cehă, sârbă, coreeană, română, şi a fost publicată în mai bine de o duzină de ţări.

Referinţe critice:

Eugen Uricaru:
Cititorului român i se oferă o cale de înţelegere a complexităţii literarurii contemporane chineze, a poeziei de astăzi, care este o rezultantă a experienţei poetice milenare a liricii clasice cu experimentele moderne ale poeziei universale. Într-⁠o altă carte a sa, o carte de eseuri privind lirica universală modernă, Jidi Majia alcătuieşte o panoramă a marilor poeţi cu un acut spirit de observaţie şi o profundă înţelegere a fenomenului poetic universal din secolul al XX-⁠lea. Este o carte cu un mare merit de îndrumător în fluxul şi refluxul marilor curente ale poeziei moderne. Am menţionat acest fapt pentru a sublinia modernitatea nu doar în formă, ci şi în substanţa poeziei acestui mare poet chinez din zilele noastre. Jidi Majia este un vârf de lance al sincronizării creaţiei poetice chineze la marile fenomene ale modernităţii păstrând, totoda­tă, nealterată moştenirea unei literaturi care îşi numără istoria în milenii. Este o mare surpriză, o mare realizare şi un inestimabil dar făcut cititorului român.

Aura Christi:
Îl citam şi altădată pe Iosif Brodski – un poet atroce iubit de mine, şi nu numai pentru că s-⁠a format sub aripa unei sfinte de litere: Anna Ahmatova! – care susţinea că „poezia este o şcoală a sentimentului”. Cred că, la răscrucea la care se află omenirea, poezia s-⁠a transformat într-⁠un instrument de reumanizare a omului, asaltat de pericolul de a claca sub presiunea globalizării interpretate abuziv – ca ştergere a graniţelor dintre identităţi, de pildă – şi a politicii corecte. Prin poezia sa – o poezie de respiraţie amplă, ce abordează teme majore – Jidi Majia încearcă să trezească – sau, vorbind în limbajul acelui sfânt epileptic, drag inimii mele: Dostoievski, Fiodor Mihailovici – să readucă la „viaţa activă, vie” omul din om. Jidi Majia face efortul de a reumple o lume pierdută, debusolată, ahtiată după lucruri subjugate minoratului, cu acea materie inefabilă, numită viu, cu vrajă, cu bucuria de a trăi, cu darul de a fi viu. Dacă viul accede la o anume tensiune – să-⁠i zicem, imposibilă – se poate vorbi de geniu. Cred că aceasta e totul. Aproape totul. Faptul că Jidi Majia s-⁠a născut în limba şi cultura uneia dintre cele mai vechi civilizaţii ale omenirii, care a devenit un fenomen şi rămâne a fi o enigmă – China –, şi scrie în limba unei minorităţi, este un imens noroc. Marele sinolog Peter Kien, acel straniu personaj al uneia dintre cele mai frumoase şi nebune cărţi scrise vreodată – Orbirea de Elias Canetti – considera China o ţară sfântă.

Acestui poet-⁠prieten îi datorez şi emoţia – atât de puternică, încât abia mi-⁠am stăpânit lacrimile! – de care am avut parte aflându-⁠ne pe Acoperişul Lumii, pe platoul tibetan, mai exact, pe malul Lacului Qinghai, la o altitudine de peste trei mii de metri, când am văzut la loc de cinste, în preajma portretelor unor poeţi ca Dante, J.W. Goethe, W. Shakespeare, A. Puşkin sau Anna Ahmatova şi Marina Ţvetaieva, portretele lui Mihai Eminescu şi Paul Celan. Acolo, nu departe de Templul Poeziei, construit de acest mare poet şi mare om care este Jidi Majia, în umbra luminoasă a Zidului Poeziei, uitându-⁠mă la portretele lui Eminescu şi Celan, despre care se vorbea, când şi când, printre cei peste cincizeci de poeţi adunaţi din lume sub catapeteasma unei Republici a Poeţilor, m-⁠am simţit, brusc, acasă. Unul dintre acei poeţi – Gao Xing – mi-⁠a vorbit cu dragoste, cu emoţie, acolo, pe Acoperişul Lumii – într-⁠o română atât de frumoasă şi cursivă, încât auzeam cum îmi cresc magnolii în scoica urechilor – despre marile valori ale României, cunoscute pe tot mapamondul, despre Eminescu şi Celan, despre Nichita Stănescu şi îngerii lirici, care întârzie, mai întârzie printre noi. Nu mă mai lăsa inima să plec de acolo, de printre poeţi şi cerbi, dragoni şi broaşte ţestoase, zmei zburători şi panglici colorate intens, copii şi câmpuri întinse de rapiţă, statui şi platouri montane monotone, line, munţi cu coame abrupte, munţi galbeni, portocalii, ce-⁠mi aduceau aminte de Delphi, alternând cu munţi de un cenuşiu odihnitor, cald, sublim, şi fantomele vii, prezente, ale uriaşilor de litere, ale căror ima­gini erau imprimate în basorelief pe Zidul Poeziei, unde au fost citite poeme în franceză, rusă, engleză, chineză, română, germană etc. Şi pentru acest lucru îi sunt profund recunoscătoare lui Jidi Majia, a cărui poezie te face să simţi respiraţia îngerilor, căci poezia chiar asta e: o boare dinspre respiraţia îngerilor.

Alex. Ştefănescu:
Ce ne oferă de data aceasta Constantin Lupeanu şi colaboratorul său? Versiunea românească a unui volum de versuri semnat de un poet chinez contemporan, Jidi Majia, nemaitradus până acum în limba română. Chiar dacă nu ştiu limba chineză (mai exact, vreunul din dialectele ei), ştiu destul de bine „limba poezească”, pe care am învăţat-⁠o de la Nichita Stănescu şi de la alţi mari poeţi români. Pot spune, deci, în cunoştinţă de cauză că textele rezultate din rescrierea în limba română a poeziilor lui Jidi Majia sunt pline de graţie şi delicateţe (de o „infinită delicateţe”, cum s-⁠ar exprima Emil Brumaru). Ca oricărui poet adevărat, lui Jidi Majia nu i se pare compromiţător să fie sentimental: „Într-⁠o seară fermecată/ Ea mi-⁠a spus:/ Am pierdut acul de brodat/ Vino repede. / Ajută-⁠mă să-⁠l găsesc. (Am căutat cărarea toată)/…/ Într-⁠un amurg greu/ I-⁠am spus:/ Ceea ce mi s-⁠a înfipt adânc în inimă/ Nu este chiar acul tău de brodat?” Avem o dovadă în plus că, în lume, emoţia nu s-⁠a demodat (aşa cum pretind unii autori incapabili să producă emoţie). Că, până la urmă, poezia este emoţie în esenţa ei, ceea ce, de altfel, îi asigură universalitatea. Chiar dacă nu înţelegem scrierea chineză, înţelegem lacrima care se prelinge pe obrazul unui chinez, când se află departe de iubita lui.

■ Françoise Roy:
Jidi Majia este fără îndoială un poet al celor patru elemente – crescut în munţii Dalingshan, din Sud-⁠Vestul provinciei Sichuan, printre membrii tribului Nuosu, o ramură a minorităţii etnice Yi. El cunoaşte din interior cultura aborigenă în care oamenii menţin o relaţie aproape reverenţioasă cu natura. Mai ales în comparaţie cu occidentalii, a căror gândire a fost modelată de Iluminism. Etnicii Yi nu împărtăşesc vederile enciclopediştilor, care celebrau triumful raţionalităţii şi aşa-⁠numita dispariţie a magiei. Fără îndoială, această zeiţă profană numită Raţiune greşeşte atunci când consideră oamenii, nu ca pe nişte simpli locuitori ai lumii, asemeni tuturor celorlalţi, ci drept cuceritori care au dreptul să supună necuvântătoarele, să dispreţuiască mineralele şi să distrugă pădurile. Când vorbeşte Jidi Majia – în poezie sau în eseuri – despre dragostea lui pentru pământ, pentru maiestuoasele privelişti ale copilăriei, sau despre suveranitatea naturii sălbatice, locuite de forţe invizibile, nu te poţi gândi decât la nomadul, pribeagul Antonin Artaud.

■ Zolani Mkiva:
Operele lui Jidi Majia sunt motive încrustate în tapiseria tradiţiilor culturale moştenite de la clanul Nuosu al poporului său, tribul Yi. Ele creează o ima­gine din vechime, aspiraţia către progres şi autodepăşire nefiind de natură să creeze o ruptură cu trecutul, ci racordându-⁠se la rădăcinile spiritualităţii etnice. Portretul pe care îl proiectează ele este acela al unui om întemeiat în iubire pentru cunoaşterea şi înţelepciunea indigenă, în ciuda statutului proeminent câştigat de Majia pe plan internaţional.

Materialul video a evenimentului:


Fototeca evenimentului:

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest