Contemporanul » Noutăți editoriale » Premiile Constantin Brâncoveanu au omagiat stâlpii identității spirituale

Premiile Constantin Brâncoveanu au omagiat stâlpii identității spirituale

Premiile Constantin Brâncoveanu au omagiat stâlpii identității spirituale

Patriarhul Antiohiei a lansat un strigăt de pace pentru Orientul Mijlociu

Distincțiile care încununează reprezentanții cei mai de seamă pentru 7 domenii din cultura română s-au decernat pentru a treia oară la Mogoșoaia. Joi, 29 septembrie 2016, seara a intrat pe covor roșu în curtea poza-comunicat-gala-premiilor-brancoveanuPalatului Mogoșoaia. Centrul Cultural Palatele Brâncovenești a găzduit omagiul pe care Fundația Alexandrion începe să îl transforme într-o tradiție anuală. Domnul Nawaf Salameh, Președintele fundației remarca faptul că „premierea în chiar Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia a celor mai de seamă cărturari și artiști ai neamului românesc reprezintă un minunat omagiu adus Sfinților Martiri Brâncoveneni. Este un mod de a da istoriei românești o dimensiune contemporană. Cei mai valoroși intelectuali români au primit premiul marcat de figura severă a lui Vodă Brâncoveanu, semn că spiritul său ne tutelează, că luminează calea spre viitor a creștinilor ortodocși din România și din Europa”.

Un răspuns peste ani dat gestului cultural brâncovenesc

Juriul încă mai semna diplomele în Sala Scoarțelor la ora 19.35 când Melania Medeleanu, gazda acestei ediții a Galei, l-a invitat pe Nawaf Salameh să explice ce îl leagă de cultura română în asemenea măsură încât îl face să investească în valorile noastre. Răspunsul său a fost și introducerea primului premiu special al serii. Primită de Patriarhul Antiohiei și al Întregului Orient, Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, distincția a fost însoțită de rememorarea legăturilor strânse dintre voievodul român și ortodoxia creștină din spațiul sirian, pornind de la prima carte creștină tipărită în limba arabă de Antim Ivireanul, „Liturghierul greco-arab” tipărit în 1701 la Snagov în plină domnie a lui Constantin Brâncoveanu.

Premiul acordat întâi stătătorului Bisericii Antiohiei pentru „lupta permanentă pentru pace și pentru oprirea dezastrului care se petrece la nivel global” a venit în sprijinul “strigătului de pace pentru Orientul Mijlociu și în mod deosebit pentru Siria. Ne-am săturat de terorism, de takfirism și de răpirea oamenilor. Ne-am săturat de promisiuni și de încălcarea drepturilor omului” nota înaltul ierarh din Damasc. „Cultura și civilizația umană sunt în pericol, lumea noastră se află prinsă într-o vâltoare iar omul se zbate între moralitatea autentică și moralitatea falsă” a notat părintele Ioan al X-lea care a cerut „guvernelor să colaboreze cu organizațiile societății civile pentru a stopa sărăcia, mai ales sărăcia copiilor”.

Astfel a fost deschisă seria premiilor din acest an, Nawaf Salameh revenind pe scenă pentru a anunța hotărârea ca, începând din 2017, celor 7 categorii premiate să li se adauge distincții pentru Medicină și Economie.

Distincția care face victimizarea imposibilă

„Cu ce să rămână istoria dintr-o seară ca aceasta? Cu dorința personalităților unei culturi de a se întâlni” a exclamat Ioan Bulei atunci când i-a fost înmânat premiul pentru istorie. Laureat pentru volumul „Regina Maria. Puterea amintirii”, istoricul a primit distincția „Constantin Brâncoveanu” avându-se în vedere și întreaga sa activitate a explicat președintele juriului.

Artele Plastice au fost al doilea domeniu pentru care a fost anunțat câștigătorul. Pictorul Mihai Vladimir Zamfirescu a primit diploma și statueta remarcând faptul că toți cei nominalizați „stau în credința pe care este clădită măreția neamului românesc. Trebuie să vă mărturisesc, toți strămoșii mei pe linie maternă au fost slujitori la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. E un element important din biografia mea”.

Nicolae Dabija, redactorul șef al publicației basarabene Literatura și Arta, care a susținut la sfârșitul anilor 80 revenirea la scrierea limbii române cu grafie latină și declararea acesteia ca limbă de stat în RSS Moldovenească, a urcat pe scenă pentru a prezenta publicului prezent în cortul alb al ceremoniilor laureata Premiului pentru Literatură. Poeta Ileana Mălăncioiu a fost aplaudată la scenă deschisă când și-a explicat emoțiile: „Nu credeam că voi merge vreodată pe covor roșu. Eram pregătită pentru lucruri mai simple, cum suntem noi obișnuiți să ni se ofere de obicei”. Poeta „Urcării Muntelui” a amintit că, deși Brâncoveanu este pomenit mai ales pentru sfârșitul tragic, importanța acestuia vine și din cei 26 de ani de domnie când a dat o față nouă culturii din Țara Românească dar și că finalul nu ar fi putut să fie atât de sfâșietor fără vicleniile celor care l-au săpat din propria lui țară. „Când ai un nume ca Brâncoveanu pe o distincție nu mai ai cum să te victimizezi. Orice ți s-a întâmplat ție, nu se poate compara. Eu sunt mulțumită că am rămas eu însămi” a încheiat scriitoarea.

Premianții fondatori

„Prin concertele lui suntem prinși în lanțul dragostei pentru frumos” a fost prezentat Valentin Gheorghiu ca laureat al secțiunii Muzică. Membru al juriului, Grigore Leșe a completat introducerea cu o horă dorind însănătoșirea grabnică a premiantului care a fost reprezentat la Mogoșoaia de soție.

Pentru decernarea Premiului pentru Arhitectură juriul s-a văzut nevoit să aleagă între strălucita lucrare a lui Dorin Sabău la renovarea cetății Alba Iulia, pe de o parte, și, pe de alta, Romeo Ștefan Belea, „care este doctor în săli de spectacole, Teatrul național din București, Sala Palatului, Sala Omnia trecând prin mâna dânsului”. Romeo Belea a câștigat aducând pe scenă imaginea legăturii dintre generația arhitecților care au modelat Bucureștiul interbelic și generațiile de azi: „Toată cariera mea a fost marcată de profesorii din facultate. Erau formați ca sculptori și ingineri în perioada interbelică. Lecțiile lor de profesionalism erau incredibile, dar lecțiile lor de comportament cu niște puști ca noi, felul în care vedeau în noi potențialul și ne încurajau, m-au marcat pentru totdeauna”.

Această ultimă parte a serii pare să fi fost rezervată premianților ale căror nume sunt sinonime cu realizări devenite clasice pentru domeniile lor, atât de bine întipărite în mințile publicului încât rar se mai încumetă cineva să le acorde un premiu. Victor Rebengiuc este laureatul Premiului pentru Teatru la 60 de ani de când face această profesie, ani în care momente esențiale de pe scenele românești au fost jucate între dânsul și colegii săi: „Viața sau moartea ne-au împărțit”. Actorul a revenit pe scenă și atunci când a fost anunțat numele câștigătorului pentru secțiunea Film. Domnul Rebengiuc era de această dată purtătorul cuvintelor de mulțumire adresate de regizorul Lucian Pintilie publicului Premiilor „Constantin Brâncoveanu”. Regizorul „Reconstituirii” și al „Balanței”, „filme care, în ciuda convingerii sale despre perisabilitatea cinematografului, refuză să se demodeze sau să devină simple exponate de cinematecă,(…) a devenit părintele fondator al Noului Val de cineaști apăruți în filmul românesc de după anul 2000, cu care împărtășește aceeași necesitate irepresibilă de a-și construi filmele pe fundamentul a ceeea ce numește substanța de viață” cum a arătat criticul de film Cristina Corciovescu.

Alte două distincții au pornit în două direcții foarte opuse din partea organizatorilor. O bursă destinată celui mai bun elev din școala din comuna Brâncoveni a mers la Emilia Dumitru, iar ultimul Premiu Special al serii a celebrat un muzician care „a făcut tot”, Eugen Doga. Fiica maestrului a fost la Mogoșoaia pentru a mulțumi în numele acestuia.

Intensitate de final

Premiile constau într-o diplomă și o lucrare originală în bronz semnată de Ioan Bolborea dar și din angajamentul organizatorilor să sponsorizeze o lucrare viitoare a laureatului.   În acest an, juriul a fost compus din academicianul Dan Berindei, academicianul DR Popescu, istoricul Ion Scurtu, arhitectul Dorin Ștefan, artistul Ștefan Râmniceanu, criticul literar Eugen Negrici, muzicianul Grigore Leșe, criticul de teatru Monica Andronescu, criticul de film Cristina Corciovescu, secretarul juriului fiind Dumitru Constantin. Prim-solista Operei din Sofia, Radostina Nikolaeva, acompaniată de pianistul Alexandru Petrovici a încheiat seara cu aria Elvirei din Ernani. Era ora 21.16 minute când invitații și premianții au început să se retragă la mesele din preajma pavilionului de gală pentru ca, mai târziu, fiecare să înceapă să alerge răcoarea toamnei pe aleile ce duc spre ieșirea din complexul muzeal.

Partenerii media ai celei de-a treia ediții a Premiilor Constantin Brâncoveanu, organizată de Fundația Alexandrion, sunt: Cotidianul, B1 TV, Bursa, Gold FM, Cațavencii, ziarul Ring, Contemporanul, Agenția de Carte, Piața Financiară, Formula AS.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Recomandați articolul în rețelele sociale:

Despre Conte

Revista Contemporanul, infiintata in 1981, este o publicatie nationala de cultura, politica si stiinta, in paginile careia se gasesc cele mai proaspete stiri privind evenimentele culturale, sociale si politice din Romania si din strainatate. De asemenea, veti fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest