Traducerea ca instrument diplomatic
Congresul Traducătorilor Literari, Ediția a III-a
4-7 septembrie 2014, Moscova
Congresul, desfășurat sub semnul unei expresii gnomice a clasicului rus A.S. Pușkin, potrivit căreia „traducătorii sunt caii de poștă ai civilizației”, a avut loc pentru prima dată în luna septembrie 2010. S-au adunat, atunci, 150 de participanți din 20 de țări. La închiderea primei ediții a Congresului desfășurat sub egida Agenției Federale a Presei Scrise și Media a fost elaborat conceptul de evoluție a traducerilor literare, iar în anul 2011 a fost creat un ONG non-profit în scopul susținerii teoriei și practicii traducerii literare Institut Perevoda (Institutul de Traduceri). În anul 2012, Agenția Federală a Presei Scrise și Media și Institutul de Traduceri au organizat o nouă întâlnire a traducătorilor de literatură rusă, la ediția respectivă participând peste 30 de țări și reprezentați ai școlii ruse de traducere literară. Cel de-al II-lea Congres Internațional de Tradudători Literari a fost axat pe tema „Traducerea literaturii ruse în limbi străine: probleme și perspective”. Din acest moment Congresul devine o tradiție.
O nouă întâlnire prilejuită de cea de-a treia ediție a Congresului va avea loc anul acesta, între 4 și 7 septembrie, având ca temă „Traducerea ca instrument al diplomației culturale”. Peste 250 de traducători și scriitori din 55 de țări se vor întâlni în capitala Federației Ruse pentru a discuta probleme de interes stringent legate de promovarea literaturii ruse în străinătate, pentru a face schimb de experiență și a discuta pe marginea unor probleme de interes profesional. Este vorba de personalități marcante, care și-au dedicat viața unei cauze nobile, traducerii literare, re-creării literaturii clasice ruse și a literaturii ruse contemporane în limba lor maternă. La Congres vor participa și traducători ruși de literatură străină și traducători ai literaturilor scrise în limba popoarelor care locuiesc în Federația Rusă.
Lumea de azi trăiește într-o epocă dificilă, când diplomația profesională nu reușește întotdeauna să stingă conflictele acute, când neînțelegerile și neîncrederea reciprocă tulbură viețile unor oameni care au trăit cândva în pace și bună vecinătate. În acest context este important de evidențiat rolul literaturii și al traducătorului literar – personalitate, care materializează importanta misiune umanitară a apropierii dintre culturile din diferite țări.
Literatura nu cunoaște frontiere, avându-i ca ambasadori ale celor mai bune intenții pe traducători. Alături de marcante personalități ale vieții culturale invitate din 55 de țări ca, bunăoară, Japonia, Estonia, Elveția, Turcia, SUA, Franța, Ucraina, Mexic, Macedonia, Rusia, Polonia, Portugalia, Italia, Spania, Germania, Republica Populară Chineză ș.a., la acest eveniment vor participa – ca reprezentante ale României – scriitoarea Aura Christi și traducătoarea Marina Vraciu.
Aura Christi, poet, romancier, eseist și traducător român. S-a născut la Chişinău (Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 1983. Din 1993 se stabilește la București. Poemele sale au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Belgia, Italia, Suedia, Israel, Federaţia Rusă, SUA, Bulgaria, Albania, Turcia, Țara Galilor, Republica Populară Chineză ș.a. Scriitoarea a susținut turnee, recitaluri publice și conferințe ca invitat la festivaluri, simpozioane, congrese în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Federația Rusă ș.a. Este redactor-şef al revistei Contemporanul. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN Clubului Român și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. La acest congres, Aura Christi va susține o conferință, intitulată Din infern, cu dragoste. „Înainte să intrăm în viaţă, noi am fost obişnuiţi să ne considerăm rataţi şi eram, cu adevărat, nişte rataţi de rasă. Ratarea noastră, da, avea stil. Voiam să ne construim destinul pe nişte superbe, suferinde ruine. De câtă tristeţe am avut parte, Doamne, noi, profesioniştii melancoliei, care ne agățam de orice fir care promitea o cât de vagă iluminare acolo, în subteranele ființei, unde stăteam ghemuiți – ca pruncii în lichidul amniotic – într-o singurătate preferată iadului din jur. Izolarea noastră nu era o formă a eroismului, ci o prelungire a disperării. Nu știam ce suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm; între timp am aflat, da, ne-am documentat ca la carte, dar nu pricep din ce motive, totuși, se vrea să uităm sau să ne prefacem că n-am știut niciodată – ceea ce, probabil, este la fel de grav și, în esență, inadmisibil”, susține poeta Aura Christi.
Marina Vraciu, traducător,doctor în filologie, Catedra de Slavistică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Volume publicate: Întâlniri cu Iosif Brodski. O introducere în viața și opera unui laureat Nobel; Avvakum Petrov (Kondratiev). Viaţa protopopului Avvakum scrisă de el însuşi, Ediție, traducere din limba rusă veche; „Cronica lui Nestor”, o „Poveste din anii de demult” scrisă de călugărul Mănăstirii Sfântul Teodosie de la Pecerska. Despre originea Pămîntului rusesc. Cine a venit să domnească primul aici și de unde a apărut Pământul Rusesc (Povest’ vremennych let), Ediție îngrijită, traducere, note, studiu introductive; Iosif Brodski. Mai mult decât unu. Eseuri. Traducere din limbile engleză și rusă; Lev Tolstoi, Sonata Kreutzer şi alte povestiri, Traducere şi note, în colaborare cu Ana-Maria Brezuleanu, Magda Achim şi Leonte Ivanov ș.a. Marina Vraciu este membru al Asociației profesorilor de limba și literatura rusă și al Asociației Slaviștilor din România.