Biblioteca Academiei Române, înfiinţată în anul 1867, la scurtă vreme după constituirea statului român modern, este cel mai important fond documentar patrimonial al României, cu peste 14.000.000 de documente, şi deţine cea mai bogată colecţie de publicaţii periodice româneşti…
„Din lumea presei româneşti – 190 de ani”
Biblioteca Academiei Române a organizat recent vernisajul expoziţiei de publicaţii cu titlul „Din lumea presei româneşti – 191 de ani”. Venisajul a avut loc în sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125. În deschiderea evenimentului au luat cuvântul preşedintele Academiei Române, academicianul Ioan‑Aurel Pop, şi academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române.
Biblioteca Academiei Române, înfiinţată în anul 1867, la scurtă vreme după constituirea statului român modern, este cel mai important fond documentar patrimonial al României, cu peste 14.000.000 de documente, şi deţine cea mai bogată colecţie de publicaţii periodice româneşti.
Expoziţia, organizată de Serviciul Catalogare‑Clasificare Periodice, Foi volante şi Serviciul Manuscrise, Carte‑Rară, oferă publicului o retrospectivă semnificativă a presei româneşti, începând cu primele publicaţii tipărite în limba română, veritabile documente de arhivă – Curierul Românesc, apărut în 1829, în Ţara Românească, condus de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească, editat de Gheorghe Asachi, în 1830, în Moldova, Gazeta de Transilvania, apărută în 1838, în Transilvania, sub conducerea lui George Bariţiu – până la periodicele postdecembriste. În concept, expoziţia vizează reliefarea modului în care presa românească a reflectat momente decisive din istoria românilor şi transformarea societăţii româneşti, într‑o evoluţie de aproape două secole.
O secţiune specială este rezervată Monitorului Oficial, fiind expuse numerele în care au fost publicate primele trei Constituţii ale României moderne: Constituţia de la 1866, Constituţia de la 1923 şi Constituţia de la 1938.
Totodată, momentul 23 august 1944, care a marcat instaurarea regimului comunist în România, este tratat în oglindă, prin raportare la anul 1989 şi Revoluţia din decembrie. Sunt confruntate, astfel, două limite temporale care circumscriu o fractură istorică de 45 de ani. În acest context este interesantă expunerea paralelă a ediţiilor de dimineaţă şi de seară ale câtorva publicaţii din data de 21 decembrie 1989, care ilustrează schimbarea bruscă de atitudine şi metamorfoza politicii editoriale.
Cabinetul de Manuscrise, Carte‑Rară oferă exponate inedite, în original sau fotocopie, precum: „Courier de Moldavie”, Iaşi, 1790, „Crestomaticul românesc”, Cernăuţi, 1820, „Fama Lipschii”, Leipzig (Lipsca de Saxonia), 1827.
Catalogul expoziţiei a fost realizat de către curatoarele expoziţie, doamnele Daniela Stanciu, şef Serviciu Catalogare‑Clasificare Periodice, Foi volante, şi doamna Gabriela Dumitrescu, şef Serviciu Manuscrise, Carte‑Rară.
„Dimitrie Gusti – profesor, sociolog, statistician, muzeograf”
Academia Română a găzduit conferinţa omagială „Dimitrie Gusti – profesor, sociolog, statistician, muzeograf”, organizată de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii în parteneriat cu Institutul de Sociologie al Academiei Române şi cu Asociaţia Română de Sociologie. Manifestarea s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125.
Evenimentul, dedicat sărbătoririi a 140 de ani de la naşterea primului sociolog român, Dimitrie Gusti (1880‑1955), a fost deschis de mesajul acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Prezentările au fost susţinute de: acad. Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, acad. Cornelia Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, Ilie Bădescu, director al Institutului de Sociologie, membru corespondent al Academiei Române, Paulina Popoiu, director al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, prof. univ. Nicu Gavriluţă, Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prof. univ. Gheorghiţă Geană, Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale. Discuţiile au fost moderate de Sorin Cace, director adjunct al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii.
Conferinţa omagială a evocat personalitatea profesorului Dimitrie Gusti, reamintind cercetările sale de valorificare a patrimoniului cultural din diferite zone ale ţării şi reanalizând structura metodei monografice de cercetare, a cărei actualitate se confirmă în unele dintre proiectele sociologice derulate astăzi.
Preşedinte al Academiei Române (1944‑1946), ministrul al Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor, întemeietor al Societăţii Române de Statistică, creator al primului muzeu sociologic, care‑i poartă astăzi numele, Dimitrie Gusti este fondatorul învăţământului sociologic modern şi iniţiatorul unei inedite metode de cercetare sociologică, combinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială, metodă care a stat la baza elaborării legii serviciului social din anul 1939. Preocupările sale au vizat atât studiul politic al realităţii începutului de secolul XX şi al vieţii culturale – profesorul a pledat pentru înfiinţarea căminelor culturale la sate şi a şcolilor superioare ţărăneşti pe regiuni – cât şi centralizarea datelor sociologice, istorice, politice şi economice despre lumea românească, fiind coordonator al proiectului „Enciclopedia României” (publicată în 4 volume la începutul anilor 1940).
La iniţiativa Asociaţiei Române de Sociologie, a Institutului de Sociologie al Academiei Române şi a Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, anul 2020 este declarat anul omagial „Dimitrie Gusti şi Şcoala Sociologică de la Bucureşti”.
Expoziţia de carte neconvenţională „Cărţile de la Vidra”
Biblioteca Academiei Române găzduieşte în perioada 26 februarie – 6 martie 2020 expoziţia de carte neconvenţională intitulată „Cărţile de la Vidra”, realizată de poeta Carolina Ilica. Vernisajul a avut loc miercuri, 26 februarie 2020, în Sala de expoziţii „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125. Au luat cuvântul criticul Radu Voinescu şi dr. Doina Işfănoni, cercetător etonolog.
Expoziţia, itinerată deja în 15 ţări, a stârnit interesul publicului prin ineditul exponatelor prezentate, fiecare carte neconvenţională identificându‑se prin două elemente principale: suport material şi tematică. Poeta Carolina Ilica utilizează pentru versurile sale alte suporturi materiale decât hârtia şi dă naştere, astfel, unor cărţi obiect, purtătoare de mesaj liric.
Cartea de lână se defineşte prin folosirea procedeelor poetice populare şi muzicalitate limbii române, Cartea de lacrimi brodează poezii pe vechi ştergare din casa părintească şi este un omagiu adus mamei, „Cartea Învierii”, scrisă pe suport de ouă, preamăreşte Învierea lui Iisus, iar Cartea de lemn conţine poezii cu tematică creştină. În sfârşit, Cartea Marii Uniri, scrisă sub forma de hartă a României Mari, este alcătuită din poezii dedicate sărbătorii Centenarului unirii tuturor românilor.
„Începând cu anul 2006 poeta Carolina Ilica expune în mod constant Cărţile de la Vidra, călătorindu‑ne în universul vieţii sale româneşti, prin care doreşte să se proiecteze în universal… Lâna şi lemnul, lacrimile şi iubirea sunt – în tâlcuirea poetei – prevestiri ale frângerii şi dezunirii noastre, dar şi ale accederii la marea sinteză unificatoare, sunt prologuri şi fapte în acelaşi timp”, scrie despre această expoziţie Ion‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.
Toate aceste cărţi neconvenţionale doresc a fi un omagiu adus artei populare româneşti şi, implicit, creatorilor anonimi ai satului natal, tradiţiilor şi rădăcinilor noastre populare.
Carolina Ilica, poetă, traducătoare, eseistă, profesor, ziarist şi diplomat, este membră a Uniunii Scriitorilor din România, vicepreşedinte şi director artistic al Academiei Internaţionale Orient‑Occident, director artistic şi preşedinte al jurului Festivalului Internaţional „Nopţile de poezie” de la Curtea de Argeş. Cu o bogată activitate literară de peste 30 de volume de poezie şi eseuri şi peste 100 de volume de traduceri, Carolina Ilica este laureată a numeroase premii naţionale şi a 18 premii internaţionale pentru poezie, traduceri, jurnalism cultural şi integrare europeană.
Expoziţia de carte neconvenţională „Cărţile de la Vidra” organizată la Biblioteca Academiei Române poate fi vizitată până pe data de 6 martie 2020, între orele 13‑17. Intrarea este liberă.
Biblioteca Academiei Române
