Contemporanul » Articole scrise de Aura Christi

Articole scrise de Aura Christi

Aura Christi, poet, romancier, eseist și traducător român. S-a născut la Chişinău (Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 1983. Cărţi de poezie: De partea cealaltă a [...]

Aura Christi: Ostrovul Învierii

Iubesc, înţeleg iubind… După felul în care respiră îngerii ajunşi pe hotarul dintre lumi, amiaza de sfârşit de noiembrie urcă spre gingaşe culmi. Salcia-i îngânată de vânt, făpturi nevăzute, prelungi miresme şi-un duh abia simţit care-mi urcă înfrigurat prin glesne. Toamna se apropie de sfârşit şi, totuşi, frunzele verzi ici şi colo suflarea-i întârzie printre tei, albatroşi şi arici, împungând ...

citește »

Surâsul Prinţului Mîşkin. Aura Christi: Pekin şi o lecţie de iubire

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Române, i-⁠am urmărit pe Gao Xing şi Ding Shao vorbind, cu un tremur în voce, într-⁠o română minunată despre cultura ţării mele, vorbind cu dragoste, aproape cu evlavie – nu exagerez: vibrau amândoi, ca nişte puşti, de emoţie – făcându-⁠mă să redescopăr, din alt unghi, limba română, care a coagulat românimea din ţară şi de ...

citește »

Ostrovul Învierii de Aura Christi

O, ţărm etern O, ţărm etern al frumuseţii, îmi dai fiori când te ating şi-atunci mă uit în mine-adânc, de tot să nu mă sting. Mă uit în mine şi ceva prea viu, brusc, mă ridică, sus mă duce şi stau în faţa ta ca morţii sub ruginita, ‘nvinsa cruce. Eu te fixez de secoli, da, de milenii mă uit ...

citește »

Ostrovul Învierii de Aura Christi

E prea târziu Când spunem că e prea târziu şi cerul ca o lespede ne-apasă, când totul e pierdut, vândut, mai e puţin şi sufletul ne lasă; când nu mai e nici un cuvânt în tolba minţii să răsară, pustiul sapă printre cruci şi-n pieţe – vorbe de ocară; când totul e pe veci ucis şi nu e nimeni să ...

citește »

Aura Christi: E Buzura acolo, e mare!

În preajma acestui spirit superior – unul dintre vârfurile incontestabile ale romanului românesc – aveam emoţia vecinătăţii unui maestru prevenitor, civilizat până în vârful unghiilor, franc, direct, de o sinceritate cuceritoare, învăluită mereu în şalurile fine, mătăsoase ale diplomaţiei culturale de cel mai înalt nivel. Pe mine şi pe cei câţiva prieteni apropiaţi Augustin Buzura ne-a înseninat. El şi, neapărat, ...

citește »

Aura Christi: Galeria subteraniştilor

Fiodor Mihailovici a intuit, probabil, bogăţia materialului aşezat în cartea unei firi umane dedublate şi, ulterior, a abordat motivul dublului din alte unghiuri, lăsându-şi grifa inconfundabilă în trezoreria acestei tipologii şi creând, pe urmele ei, noţiunea de Subterană. Din păcate, romancierul nu ne lasă o mărturie teoretică asupra acestui concept Galeria subteraniştilor pare îmbelşugată; arborele lor genealogic parcă ar conţine ...

citește »

Aura Christi: Poveşti de iubire

Cum să suporţi viaţa între două cărţi? Cum să suporţi viaţa între două poeme, când ştii că fiecare poem e o poveste de iubire? Fiecare poezie poate fi ultima. Chiar ultima. Şi o smulgi din carnea sufletului tău, a sufletelor tale; ea se scrie prin tine, se smulge din tine, aşa cum erau smulse bucăţile din Osiris – II – ...

citește »

Ostrovul Învierii de Aura Christi

Ostrovul Învierii Aura Christi Prin ochii lui Adam O, Doamne, Doamne, ce se prelinge-n mine din această noapte, căzută-n bot precum un lup prea hăituit, învins?! Ce-şi caută astâmpărul şi-alean în duhurile mele, rotindu-se de zor în jurul singurului Duh, privit, iubit, descris şi legănat, de-a pururi de nestins, rămas singur în veci, nemângâiat? Spre tine mă întorc din vis ...

citește »

Aura Christi: Poveşti de iubire

Câte poveşti am trăit, trăiesc şi sper, cred că voi mai trăi alături de aceşti şi alţi prieteni, înhăţându-⁠i în ceea ce numim noi toţi – din răsfăţ, şi nu doar din răsfăţ – tribul Conte! O grădină de oameni mari. O grădină-⁠sărbătoare. „Şezi blând, şezi blând,/ va fi sărbătoare în curând” murmură Scândurica din romanul Beniamin – un diamant ...

citește »

Poem de Aura Christi

Ostrovul Învierii Dragă Friedrich… „Orbeşte azvârliţi Dintr-⁠un ceas în altul, Ca apa din piatră În piatră căzând, Mereu      în abisu-⁠ndoielii…” Friedrich Hölderlin Vara s-⁠a stins în priviri şi în lucruri; în braţe m-⁠ai dus prin ea, m-⁠ai adus pe muchia toamnei, în divinii tăi struguri, scoşi din minţi de frumosul, albastrul apus. Respir şi ascult; ce mare e ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest