Contemporanul » Articole scrise de Andrei Marga

Articole scrise de Andrei Marga

Andrei Marga (n. 22 mai 1946, București) este un filozof, politolog și om politic român, profesor universitar, a fost ministru de externe al României în mai-august 2012, ministru al educației în 1997-2000, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj între anii 1993-2004 și 2008-2012, laureat al premiului Herder în anul 2005. Herbert Marcuse. Studiu critic , Editura Dacia, Cluj, 1980, 250 p. Cărți: Cunoaștere și sens. [...]

Andrei Marga: Max Weber, reforma şi călăuzirea raţională a vieţii

Evoc aici succint începutul Reformei şi piesele ei intelectuale cheie – „justificarea prin credinţă” şi „predestinarea individului”, circumscriu punctul de plecare al lui Max Weber şi pun în relief tema „călăuzirii vieţii” ca efect al cercetării Reformei protestante Oricum se evaluează rolul religiei în istorie, se impune recunoscut impactul enorm al pragurilor religioase asupra culturii şi civilizaţiei. De aceea, este ...

citește »

Andrei Marga: Recuperarea sensului

Ne aflăm în mediul unei culturi care, în ordinea cunoaşterii, pune în faţă, justificat, ceea ce se obţine prin cercetare factuală, în cazul optim experimentală, condusă de metode precise. Acestea sunt ştiinţele Tema sensului nu este nouă. Ea a rămas populară, doar că mai nou a devenit chestiune de viaţă. Ca urmare a „autonomizării” sferelor de activitate (Max Weber) şi ...

citește »

Andrei Marga: Empatia – temă în expansiune

De aici plecând, se poate aborda chestiunea formării, prin training, a atenţiei faţă de altul, a imaginaţiei favorabile afecţiunii, a mulţumirii de sine, a „gândirii compasionate (compassionate thinking)” şi a comportamentelor corespunzătoare, în orizontul creării unei realităţi mai bine controlată de fiecare om şi mai armonioasă Tema empatiei (Vestehen, înţelegerea celuilalt, comprehensiunea) are o istorie de conceptualizări ce urcă în ...

citește »

Andrei Marga: Interesele de cunoaştere şi raţiunea

Interesele ce conduc cunoaşterea derivă, pe planul cel mai profund, din „raţiune”. Aceasta nu mai trebuie, însă, înţeleasă ca raţiune pur practică, ci ca o raţiune ce unifică interesele şi cunoaşterea Teoria intereselor de cunoaştere a adus cu sine o nouă abordare a ştiinţelor şi a chestiunilor practice ale timpului nostru şi condiţionează soluţiile neobişnuit de influentei filosofii elaborate de ...

citește »

Andrei Marga: Justiţia în noile abordări ale dreptului

În locul simplei forţări a aplicării prevederilor legale, John Rawls a vrut să obţină un acord larg împărtăşit asupra sensului justiţiei. Numai că acesta rămâne abstract în raport cu datele situaţiilor Este suficientă aplicarea legislaţiei pentru a avea în societate nu doar instituţii şi decizii judiciare, ci şi justiţie? Se opreşte judecătorul la litera şi, la nevoie, la „spiritul” legii, ...

citește »

Andrei Marga: Lumea de după 2010

Starea lumii din momentul de faţă se lasă, însă, greu prinsă, mai departe, în formule simple, de felul clişeelor căutate de noii adepţi ai dogmelor. Câteva certitudini există, totuşi De răspunsul la întrebarea privind direcţia istoriei actuale depinde adecvarea multor decizii. Acest răspuns rămâne dificil. Apreciez aparte preocuparea de a-⁠l găsi şi resimt datoria de a-⁠l formula. Optica mea este ...

citește »

Andrei Marga: Primul român cu formaţie în filosofie

În cea mai bună tradiţie a meritocraţiei, el spune că „sancţiunea sănătoasă pe care acest principiu o dă meritului şi nemeritului” este cea care ţine trează conştiinţa posibilului şi motivează acţiunea Virgil Bărbat a fost primul român cu formaţie în filosofie şi ştiinţele sociale care a cercetat societatea americană. Volumul Imperialismul american. Doctrina lui Monroe (Cartea Românească, Bucureşti, 1920) a ...

citește »

Andrei Marga: Modernismul lui Virgil I. Bărbat

Virgil Bărbat a trecut prin filtrul personal problema şi situaţiile şi a formulat puncte de vedere proprii care au rămas viguroase. El a elaborat în România epocii o concepţie modernistă, articulată filosofic şi sociologic, explicit distanţată de un tradiţionalism prăfuit şi ataşată democratizării de care este şi acum nevoie Peste opera lui Virgil I. Bărbat (1879-1931) s-⁠a aşternut uitarea, deşi ...

citește »

Andrei Marga: Revenirea lui Adrian Marino

Adrian Marino a vrut să aparţină comunităţii literaţilor, apoi a urcat la teorie şi la ideologie, dar teoretician dincolo de studiile literare nu s-⁠a pretins. Iar termenul de ideolog avea, la el, conotaţie clasică, de exponent al ideilor Poate că Adrian Marino şi-a imaginat nu numai ultimii ani de viaţă, ci şi ceva din posteritatea sa când a scris: „Am ...

citește »

Andrei Marga: „Convorbirile ultime” ale lui Benedict al XVI-lea

Acest traseu a debutat imediat după al doilea război mondial, într-⁠o Germanie prăbuşită. Nazismul denunţase creştinismul, căci „era catolic şi de origine evreiască”, şi voia să-⁠l înlocuiască cu „mitul germanităţii”, dar o nouă generaţie, din care Joseph Ratzinger făcea parte, îşi asuma să găsească viitorul în cadrul Bisericii. Cel mai influent teolog din anii şaizeci încoace şi primul papă emerit ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest